Din tranșa de 157 milioane EUR pentru Moldova, aproape 13 milioane sunt granturi și 144 milioane împrumuturi

Din cele aproximativ 157,1 milioane EUR aprobate în cea de-a treia tranșă pentru Republica Moldova prin Facilitatea pentru reformă și creștere, aproape 13 milioane EUR sunt granturi, iar aproximativ 144,1 milioane EUR sunt împrumuturi, arată decizia Comisiei Europene care detaliază structura financiară a plății. Republica Moldova a primit tranșa după ce Comisia a considerat îndeplinite 18 dintre cele 20 de etape evaluate în cadrul cererii depuse în iulie.

Comisia Europeană a anunțat la 5 octombrie cea de-a treia tranșă pentru Republica Moldova în cadrul Planului de creștere, prezentând public valoarea de 157 milioane EUR și îndeplinirea a 18 reforme. Decizia de implementare care stă la baza plății oferă însă o imagine mai precisă asupra structurii banilor și arată că finanțarea combină o componentă relativ redusă de granturi cu una mult mai mare de împrumuturi. Cererea fusese depusă de Republica Moldova la 10 iulie 2026, iar Comisia a evaluat 20 de etape asociate tranșei, dintre care 18 au fost considerate îndeplinite satisfăcător.

Valoarea netă calculată în decizie este de 157.076.094,69 EUR. Din această sumă, 12.969.585,80 EUR reprezintă granturi, iar 144.106.508,89 EUR sunt împrumuturi. Din componenta de împrumut, 36.026.627,22 EUR sunt prevăzute pentru investiții prin platforma de investiții asociată facilității, în timp ce restul, aproximativ 108,08 milioane EUR, aparține celeilalte componente de creditare. Structura este importantă deoarece suma de 157 milioane EUR nu trebuie prezentată integral drept ajutor nerambursabil, chiar dacă reprezintă în ansamblu finanțare europeană disponibilizată Republicii Moldova.

Decizia face astfel distincția între sprijinul nerambursabil și finanțarea rambursabilă, precum și între resursele direcționate către investiții și celelalte componente ale tranșei. Granturile reprezintă puțin peste 8% din valoarea netă, în timp ce aproape 92% este acordat sub formă de împrumuturi. Această proporție nu modifică valoarea totală a finanțării puse la dispoziția țării, dar este esențială pentru înțelegerea modului în care funcționează instrumentul și a diferenței dintre bani nerambursabili și finanțare care trebuie rambursată în condițiile stabilite de facilitate.

Cele 18 etape considerate îndeplinite acoperă toate cele șapte domenii ale agendei de reformă aferente Planului de creștere: dezvoltarea sectorului privat, reziliența economică, guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță. Comisia indică faptul că 17 dintre etapele validate provin din grupul de reforme care trebuiau realizate până în iunie, iar una este recuperată dintre etapele rămase din perioada anterioară. Evaluarea arată astfel atât progresul reformelor, cât și faptul că implementarea nu este integrală.

Două dintre cele 20 de etape evaluate în cadrul cererii nu au fost considerate îndeplinite. Identitatea exactă a acestora nu poate fi stabilită numai din corpul deciziei disponibil în documentarea consultată, deoarece evaluarea individuală este cuprinsă într-o anexă care nu a putut fi verificată. Nu este, prin urmare, justificată atribuirea celor două întârzieri unor reforme concrete până la consultarea documentului complet. Faptul că două etape au rămas neîndeplinite nu a blocat întreaga tranșă, mecanismul permițând legarea sumelor de rezultatele efectiv validate.

Noua tranșă ridică totalul cumulat al fondurilor disponibilizate Republicii Moldova prin Planul de creștere la aproximativ 661 milioane EUR. Pe baza valorilor documentate pentru plățile relevante, totalul ajunge la 660.810.887,61 EUR, rotunjit de Comisie la 661 milioane EUR. Înainte de această plată, suma cumulată era de aproximativ 504 milioane EUR, astfel încât noua tranșă mută finanțarea totală peste pragul de 660 milioane EUR. Aceste valori se referă la resursele puse la dispoziție prin Planul de creștere și nu trebuie confundate cu toate formele de sprijin european acordate Republicii Moldova prin alte programe.

Planul de creștere pentru Republica Moldova are o valoare totală de 1,9 miliarde EUR pentru perioada 2025–2027 și este principalul instrument financiar al Uniunii destinat accelerării reformelor, dezvoltării economice și apropierii treptate de piața unică. Finanțarea nu este acordată automat și nici exclusiv pe baza unor cheltuieli efectuate de guvern. Tranșele sunt condiționate de realizarea unor etape stabilite în agenda de reformă, iar Comisia verifică îndeplinirea lor înainte de autorizarea plăților.

Structura mixtă este una dintre caracteristicile centrale ale instrumentului. Planul combină granturi și împrumuturi, iar o parte a resurselor este direcționată către investiții care ar trebui să mobilizeze finanțare suplimentară pentru economia moldovenească. Din acest motiv, atunci când sunt comunicate sumele totale, trebuie păstrată diferența dintre grant, împrumut, finanțarea investițiilor și banii deja cheltuiți efectiv de beneficiarii finali. Disponibilizarea unei tranșe nu înseamnă automat că întreaga sumă a fost deja utilizată în economia Republicii Moldova.

Comisia a prezentat plata ca pe o recunoaștere a progreselor făcute de țară în implementarea reformelor. Marta Kos, comisara europeană pentru extindere, a spus în comunicarea oficială că plata reflectă angajamentul Republicii Moldova față de reforme și hotărârea de a avansa pe parcursul european. În cadrul conferinței organizate după Consiliul de Asociere UE–Republica Moldova, Kos a legat și perspectivele următoarelor tranșe de menținerea ritmului reformelor, fără ca declarația să reprezinte o nouă plată deja aprobată.

Mecanismul este construit tocmai pe această condiționalitate. Dacă o etapă nu este îndeplinită, partea corespunzătoare a finanțării poate fi reținută sau amânată până când condiția este realizată, în timp ce progresele confirmate permit continuarea plăților. Cea de-a treia tranșă trebuie, prin urmare, citită simultan ca finanțare și ca evaluare a reformelor, deoarece accesul la bani este legat direct de rezultatele validate de Comisie.

Separat de Planul de creștere, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova în ultimii ani și alte forme de asistență, inclusiv sprijin bugetar, finanțare pentru energie și măsuri în domeniul securității. Aceste sume nu trebuie adăugate automat la cele 1,9 miliarde EUR ale Planului, deoarece provin din instrumente diferite, acoperă perioade și obiective diferite și pot exista suprapuneri între agregatele comunicate public.

Discuția Bruegel cu Vasile Tofan adaugă un context economic mai larg, dar nu modifică această imagine financiară. Premierul a prezentat integrarea europeană drept un instrument pentru trecerea de la un model de creștere dependent în mare măsură de consum către unul orientat mai puternic spre investiții și exporturi, însă intervenția nu a adus o nouă tranșă, o majorare a Planului de creștere sau o listă suplimentară de reforme validate. Din acest motiv, noutatea articolului rămâne structura financiară a celor 157 milioane EUR și legătura dintre plată și cele 18 etape îndeplinite. 2EU-20261005-CJUE-COM_dosar_v03

Următoarele tranșe vor depinde de continuarea reformelor asumate de Chișinău. Pentru Republica Moldova, această legătură dintre reforme și bani face ca Planul de creștere să funcționeze și ca instrument al procesului de integrare europeană, nu doar ca program de finanțare. Progresul instituțional și economic influențează direct accesul la resurse, iar structura celei de-a treia tranșe arată că apropierea de UE este susținută printr-o combinație de granturi, împrumuturi și investiții condiționate de rezultate.