Doi polițiști sunt suspectați că au ajutat o rețea de trafic de persoane anchetată de România și Germania

Doi agenți de poliție din România sunt suspectați că au ajutat o grupare anchetată pentru exploatarea sexuală a aproximativ 30 de femei în Germania, Țările de Jos și Austria. Unul ar fi transmis informații despre plângerea unei victime, iar celălalt ar fi încercat să preia dosarul pentru a controla și întârzia cercetările, potrivit Poliției Române. Ancheta comună cu autoritățile germane a dus la 57 de percheziții pe 5 noiembrie și la măsuri preventive anunțate ulterior.

Presupusul sprijin al polițiștilor este descris în comunicatul despre operațiune. Primul agent ar fi transmis grupării informații despre plângere. Al doilea ar fi făcut demersuri pentru a prelua instrumentarea cauzei și ar fi divulgat informații obținute prin accesarea bazelor de date ale Ministerului Afacerilor Interne, fără o justificare legată de serviciu. Anchetatorii susțin că intervențiile urmăreau împiedicarea sau îngreunarea cercetărilor.

Gruparea ar fi fost constituită la București în ianuarie 2020, sub coordonarea unui bărbat de 35 de ani, și ar fi avut aproximativ 30 de membri, legați în mare parte prin relații de rudenie. Suspecții ar fi recrutat tinere prin metoda „loverboy”, simulând relații sentimentale pentru a le câștiga încrederea. Ulterior, femeile ar fi fost constrânse prin șantaj emoțional și violență fizică să practice prostituția în beneficiul grupării.

Membrii rețelei ar fi organizat transportul și cazarea femeilor în locuințe închiriate în străinătate, ar fi publicat anunțuri pentru atragerea clienților și ar fi încasat banii. Poliția a anunțat identificarea a aproximativ 30 de victime. Potrivit anchetatorilor, numai prin transferurile monetare suspecții ar fi obținut și rulat peste trei milioane de euro; separat, banii ar fi fost transportați în numerar sau colectați direct în străinătate. Cifra nu reprezintă o sumă recuperată de autorități.

Pe 5 noiembrie, DIICOT–Structura Centrală și polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate au efectuat 36 de percheziții în București, Ilfov și Buzău. Alte 21 au avut loc simultan în Nürnberg, Hamburg, Freiburg și Stuttgart, în Germania, precum și într-un club din Viena. La acțiunile din România au participat polițiști germani și reprezentanți Europol.

În septembrie, autoritățile române și germane constituiseră, sub egida Eurojust, o echipă comună de anchetă. Acest mecanism permite schimbul direct de informații și probe și coordonarea activităților în cele două țări. Eurojust sprijină cooperarea judiciară, iar actele de anchetă și măsurile procesuale sunt dispuse de autoritățile naționale.

Actualizarea Poliției Române din 6 noiembrie consemnează 15 rețineri și control judiciar pentru o altă persoană. Procurorii au cerut Tribunalului București arestarea preventivă pentru 14 dintre cei reținuți. Comunicatul precizează separat că un agent de poliție a fost plasat de procurori sub control judiciar pentru 60 de zile.

Ulterior, Gândul a relatat că Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a 12 dintre cele 14 persoane prezentate și control judiciar pentru celelalte două. Relatarea din 6 noiembrie precizează că decizia putea fi contestată. Aceste măsuri sunt distincte de controlul judiciar dispus de procurori pentru agentul de poliție și nu reprezintă condamnări.

La perchezițiile din România au fost ridicate aproximativ 90.000 de euro, 44.000 de lei, documente, dispozitive de stocare a datelor, bijuterii, monede și arme albe, potrivit poliției. Șase automobile de lux au fost puse sub sechestru asigurător. Măsura limitează posibilitatea de a dispune de bunuri pe durata procedurilor și nu echivalează cu o confiscare definitivă.

Ancheta este diferită de dosarul relatat anterior de 2eu.brussels, în care operațiunea din 22 octombrie a inclus 16 percheziții în Argeș și Constanța și patru la Augsburg. Acel dosar implică DIICOT Pitești și Parchetul Augsburg; actuala operațiune este instrumentată în România de structura centrală a DIICOT. Bilanțurile celor două anchete nu se cumulează.

Protecția persoanelor prezumate victime nu trebuie să aștepte o condamnare. Normele europene cer acordarea asistenței de îndată ce autoritățile au motive rezonabile să creadă că o persoană a fost traficată. Consimțământul la exploatare nu înlătură infracțiunea atunci când au fost folosite înșelăciunea, constrângerea sau abuzul de vulnerabilitate. În acest dosar, stabilirea faptelor și a răspunderii revine autorităților judiciare; toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.