Emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene au scăzut cu 1,6% în 2025 față de anul precedent, însă România se numără printre cele opt state în care bilanțul a crescut, potrivit raportului climatic publicat de Comisia Europeană la 9 noiembrie 2026. În România, emisiile brute s-au redus, dar această scădere a fost depășită de diminuarea absorbțiilor nete de carbon din sectorul utilizării terenurilor și silviculturii. Datele sunt provizorii și descriu evoluția bilanțului național, fără a reprezenta, prin ele însele, o constatare de încălcare a obligațiilor climatice.
Pe scurt
-
Emisiile nete au scăzut în 19 state UE și au crescut în opt în 2025. În România, emisiile brute s-au redus, dar diminuarea absorbțiilor nete ale terenurilor și pădurilor a fost mai mare, astfel încât bilanțul net a crescut. Această evoluție nu înseamnă automat că fabricile sau centralele au emis mai multe gaze cu efect de seră.
-
Emisiile nete ale UE sunt cu 39% sub nivelul din 1990, în timp ce PIB-ul a crescut cu 74%. Agenția Europeană de Mediu proiectează o reducere de 54% până în 2030 dacă sunt implementate și măsurile suplimentare planificate, față de ținta de cel puțin 55%.
-
Pentru transport, clădiri și celelalte sectoare acoperite de Regulamentul privind partajarea eforturilor, reducerea proiectată pentru 2030 este de aproximativ 38,5% față de 2005, cu 1,5 puncte procentuale sub ținta de 40%.
-
Comisia anunță că va solicita planuri corective Austriei, Croației, Ciprului, Germaniei, Italiei, Irlandei, Lituaniei, Maltei și Suediei. România nu apare pe listă. Regulamentul prevede un termen de trei luni în cazul constatării progresului insuficient; comunicatul nu oferă date-limită individuale.
-
Veniturile EU ETS din licitarea certificatelor au ajuns la 43,2 miliarde de euro în 2025, în creștere cu 11%. Din total, 23,9 miliarde au revenit direct statelor membre. Încasările nu reprezintă automat investiții deja executate.
România a înregistrat una dintre creșterile mai mici ale emisiilor nete, alături de Ungaria, Austria, Belgia și Țările de Jos. Cele mai mari majorări au fost în Italia, de 5,8%, Portugalia, de 4,2%, și Spania, de 2,2%. La polul opus, Slovenia și Suedia au consemnat scăderi de 13,7% și, respectiv, 11,3%. Comparațiile se bazează pe inventarul emisiilor pentru 2024 și estimările preliminare pentru 2025.
Diferența dintre emisiile brute și cele nete este esențială pentru înțelegerea rezultatelor României. Emisiile brute măsoară gazele cu efect de seră eliberate de sursele interne, fără sectorul utilizării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii, cunoscut ca LULUCF. Bilanțul net include și emisiile și absorbțiile acestui sector. Atunci când terenurile și vegetația rețin mai mult carbon decât eliberează, ele reduc totalul net al emisiilor.
În cazul României, figura 4 din raportul Comisiei arată o contribuție negativă a emisiilor brute la variația anuală, adică o scădere, și o contribuție pozitivă mai mare din LULUCF. Reducerea absorbțiilor nete a depășit astfel efectul favorabil al diminuării emisiilor brute. Cele trei evoluții — emisii brute mai mici, absorbții mai slabe și emisii nete mai mari — descriu componente diferite ale aceluiași bilanț. Creșterea netă nu poate fi atribuită exclusiv industriei fără o analiză separată a emisiilor pe sectoare.
Raportul identifică LULUCF drept principal factor al evoluției României, dar nu stabilește separat contribuția tăierilor, secetei, incendiilor ori a altor cauze. Datele agregate arată rezultatul schimbării bilanțului terenurilor, fără să ofere singure explicația completă a proceselor care au determinat-o.
Comparațiile trebuie să păstreze și diferența dintre perimetrele statistice. Inventarul național distinge emisiile interne brute de bilanțul intern net, care include LULUCF. Indicatorul utilizat pentru ținta generală a Legii europene a climei include suplimentar anumite emisii ale aviației și transportului maritim internațional reglementate de legislația UE. Acesta este perimetrul în care emisiile UE au scăzut cu aproximativ 39% față de 1990; în aceeași perioadă, PIB-ul a crescut cu 74%.
Anexa metodologică a raportului Agenției Europene de Mediu arată că, în 2025, emisiile brute interne ale UE au scăzut cu 0,7%, iar emisiile nete interne și cele din perimetrul Legii europene a climei s-au redus fiecare cu 1,6%. Coincidența ultimelor două procente nu face indicatorii identici. Valorile descriu UE în ansamblu, nu România, și nu pot fi transferate automat de la un perimetru statistic la altul.
Nici creșterea anuală a bilanțului net al României nu stabilește, singură, nerespectarea țintelor obligatorii. Regulile privind partajarea eforturilor și cele privind LULUCF au domenii de aplicare, traiectorii și proceduri de verificare distincte. Conformarea se evaluează în raport cu aceste obligații, nu printr-o singură variație anuală agregată.
Datele pentru 2025 indică evoluții diferite între sectoare. Emisiile acoperite de sistemul european de comercializare a certificatelor, EU ETS, au scăzut cu aproximativ 2%, iar cele din sectoarele reglementate prin partajarea eforturilor au rămas, în linii mari, stabile. Absorbția netă de carbon a terenurilor la nivelul UE a crescut cu aproximativ 11%, echivalentul a 25 de milioane de tone de CO₂ echivalent. Această îmbunătățire europeană coexistă cu deteriorarea bilanțului terenurilor în unele țări.
Atingerea obiectivului pentru 2030 depinde de aplicarea politicilor anunțate. Evaluarea Agenției Europene de Mediu indică o reducere a emisiilor nete de 54% față de 1990 atunci când sunt incluse și măsurile suplimentare planificate. Ținta obligatorie este de cel puțin 55%. Proiecția descrie un rezultat posibil prin implementarea măsurilor, nu o reducere deja realizată.
Regulamentul privind partajarea eforturilor, cunoscut ca ESR, acoperă transportul intern fără aviație, clădirile, agricultura, mica industrie și deșeurile. El folosește anul 2005 ca reper și urmărește o reducere europeană de 40% până în 2030. Proiecția de aproximativ 38,5% din raport lasă un decalaj de 1,5 puncte procentuale; acesta este un indicator diferit de distanța față de ținta generală calculată pentru emisiile nete față de 1990.
Comisia arată că nouă state nu înregistrează progrese suficiente în îndeplinirea obligațiilor ESR și anunță că va solicita planuri corective Austriei, Croației, Ciprului, Germaniei, Italiei, Irlandei, Lituaniei, Maltei și Suediei. Formularea din raport descrie un demers care urmează să fie făcut. România nu figurează pe listă, însă acest lucru nu certifică respectarea tuturor obligațiilor sale climatice: analiza ESR este distinctă de evoluția anuală a emisiilor nete.
Evaluarea compară emisiile și alocările anuale pentru perioada 2021–2030, presupunând implementarea măsurilor suplimentare și utilizarea anumitor flexibilități permise de regulament. Printre acestea se află păstrarea alocărilor nefolosite pentru anii următori și împrumutul din alocările viitoare. Raportul identifică depășiri în cel puțin un an pentru cele nouă state chiar după luarea în calcul a acestor mecanisme.
În cazul constatării unui progres insuficient, regulamentul impune prezentarea unui plan corectiv în trei luni. Planul trebuie să explice situația, să prevadă măsuri suplimentare și să stabilească un calendar strict de implementare. Comunicatul nu precizează date-limită individuale pentru cele nouă țări. Solicitarea unui plan nu reprezintă, prin ea însăși, o amendă și este separată de verificarea formală a conformării.
Raportul privind piața carbonului, publicat în aceeași zi, indică venituri din licitațiile EU ETS de 43,2 miliarde de euro în 2025, cu 11% peste nivelul din 2024. Din acestea, 23,9 miliarde au mers direct către statele membre pentru finanțarea decarbonizării gospodăriilor și industriei. Încasările și cheltuielile efectiv realizate sunt indicatori diferiți. Comisarul pentru climă, zero emisii nete și creștere curată, Wopke Hoekstra, a cerut accelerarea implementării și a investițiilor în tehnologii curate, legând acțiunea climatică de competitivitate și reducerea dependenței de combustibili fosili importați.
