Dombrovskis cere ajutoare pentru energie temporare și țintite, pe fondul creșterii costurilor de împrumut ale statelor

Comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, cere statelor să limiteze ajutoarele pentru energie la măsuri temporare și țintite, care să nu stimuleze cererea de combustibili fosili. La conferința de presă a Eurogrupului de la Dublin, el a avertizat că majorarea costurilor de împrumut restrânge posibilitățile guvernelor de a răspunde scumpirii energiei, mai ales în țările cu datorii publice ridicate.

În răspunsul la o întrebare despre dificultatea Franței și Italiei de a sprijini gospodăriile și companiile în condiții financiare mai stricte, Dombrovskis a descris problema energetică drept un șoc de ofertă. În explicația sa, stimularea cererii nu rezolvă lipsa ofertei, iar evoluțiile de pe piața obligațiunilor întăresc argumentul pentru un sprijin atent delimitat.

Comisarul a susținut că răspunsul strategic rămâne reducerea dependenței de combustibilii fosili importați. El a invocat orientările AccelerateEU prezentate anterior de Comisie, spunând că acestea rămân valabile deoarece natura șocului nu s-a schimbat. Intervenția sa nu anunță un nou pachet de finanțare europeană sau sume suplimentare pentru guverne.

Catalogul AccelerateEU explică felul în care protecția consumatorilor poate păstra stimulentele pentru economisirea energiei. Printre opțiuni se află sprijinul țintit pentru veniturile gospodăriilor vulnerabile, voucherele și tarifele sociale. Pentru industriile mari consumatoare de energie, documentul include sprijin temporar condiționat de angajamente privind eficiența energetică, energia curată sau flexibilitatea consumului. Sunt exemple pentru măsuri naționale, nu drepturi la ajutor acordate automat prin catalog.

Presiunea asupra bugetelor vine și din creșterea randamentelor obligațiunilor suverane. În declarația scrisă publicată după reuniune, Dombrovskis arată că fenomenul privește majoritatea economiilor avansate și că efectele vor fi resimțite treptat în Europa, în special de statele mai îndatorate. Mesajul său este ca guvernele să respecte obiectivele din planurile bugetare pe termen mediu și să folosească prudent flexibilitatea disponibilă pentru apărare și securitate.

Întrebat despre riscurile pentru sustenabilitatea datoriei, comisarul a precizat că maturitatea medie relativ lungă a datoriei din zona euro atenuează viteza cu care noile condiții de finanțare ajung în cheltuielile de dobândă. Scumpirea împrumuturilor se transmite gradual, ceea ce oferă statelor timp să își ajusteze politicile. Explicația sa privește ritmul apariției costurilor, fără a elimina avertismentul privind presiunea bugetară.

Planurile la care se referă Dombrovskis fac parte din cadrul european de guvernanță economică. Ele cuprind angajamente bugetare, reforme și investiții pe patru sau cinci ani și includ o traiectorie a cheltuielilor nete. Consiliul le aprobă după evaluarea Comisiei. Indicatorul cheltuielilor nete exclude cheltuielile cu dobânzile, astfel încât presiunea acestora asupra bugetului nu trebuie confundată cu o depășire automată a traiectoriei.

La aceeași conferință, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a spus că BCE nu observă mișcări dezordonate pe piețele obligațiunilor și a descris evoluțiile drept un fenomen global. Evaluarea ei limitează interpretarea situației ca disfuncție a piețelor, fără să contrazică avertismentul Comisiei privind costurile mai mari suportate treptat de guverne.

Dombrovskis a plasat aceste recomandări într-un context economic mixt. Zona euro a avut în prima jumătate a anului rezultate ceva mai bune decât se anticipa, dar Comisia se așteaptă la încetinirea creșterii în 2027. Perturbările energetice și efectele fenomenelor meteorologice extreme din vară se numără printre riscurile invocate; declarația nu oferă o nouă prognoză numerică a creșterii.