După violențele din Franța, Comisia cere platformelor să limiteze amplificarea incitării la violență

Comisia Europeană a cerut platformelor online să limiteze riscul ca algoritmii și serviciile lor să amplifice incitarea la violență, în contextul tulburărilor din Franța. La briefingul de presă de luni, 19 octombrie 2026, Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei pentru suveranitate tehnologică și dezinformare, a anunțat contacte strânse cu autoritatea franceză Arcom și o nouă reuniune cu autoritățile franceze în aceeași zi. Întrebat despre posibile operațiuni de manipulare a informației din străinătate, el nu a confirmat detectarea acestora.

Thomas Regnier a cerut platformelor să prevină folosirea abuzivă a serviciilor și algoritmilor lor pentru amplificarea violenței și a incitării la violență. El răspundea unei întrebări despre posibila manipulare a informației în timpul tulburărilor din Franța și din alte state europene. Purtătorul de cuvânt a insistat asupra a trei direcții de acțiune prevăzute de DSA, în funcție de serviciile și obligațiile vizate, de la gestionarea riscurilor la aplicarea propriilor condiții de utilizare și cooperarea cu autoritățile naționale de aplicare a legii.

Regnier a subliniat că platformele trebuie să își aplice cu diligență propriile reguli împotriva incitării la violență. Articolul 14 alineatul (4) din DSA cere furnizorilor de servicii intermediare să aplice restricțiile din condițiile de utilizare în mod diligent, obiectiv și proporțional, ținând seama de drepturile și interesele legitime ale utilizatorilor. Moderarea conținutului este distinctă de stabilirea răspunderii penale, care revine autorităților competente potrivit legislației aplicabile.

Regulamentul privind serviciile digitale, cunoscut prin acronimul DSA, prevede obligații suplimentare pentru platformele online foarte mari și motoarele de căutare foarte mari. Articolele 34 și 35 le cer să evalueze și să atenueze riscurile sistemice generate de funcționarea serviciilor, inclusiv efectele negative asupra siguranței publice, discursului civic și exercitării drepturilor fundamentale. Evaluarea trebuie să țină seama și de modul în care sistemele de recomandare, publicitatea și alte funcționalități pot influența aceste riscuri.

Măsurile de atenuare pot include ajustarea recomandărilor algoritmice, a moderării sau a condițiilor de utilizare. Articolul 35 cere măsuri rezonabile, proporționale și eficace, adaptate riscurilor identificate, cu atenție deosebită la efectele asupra drepturilor fundamentale. Aceste prevederi nu echivalează cu o interdicție generală asupra mobilizării pentru manifestații pașnice și nu transformă automat conținuturile politice controversate în incitare ilegală la violență.

Cooperarea cu autoritățile are mai multe forme. Articolele 9 și 10 din DSA stabilesc cerințe pentru ordinele autorităților judiciare sau administrative competente privind conținuturi ilegale ori informații despre anumiți utilizatori și obligații de informare asupra efectului dat acestor ordine. Separat, articolul 18 obligă furnizorii de găzduire, inclusiv platformele online, să sesizeze prompt autoritățile de aplicare a legii sau judiciare din statele membre vizate și să transmită informațiile relevante disponibile atunci când află informații care justifică suspiciunea unei infracțiuni ce amenință viața sau siguranța persoanelor și care s-a produs, se produce sau este probabil să se producă.

Obligația din articolul 18 nu privește orice conținut controversat sau orice posibilă încălcare a legii. Comitetul european pentru servicii digitale a adoptat bune practici pentru aplicarea ei, prezentate de Comisie într-o pagină publicată la 25 septembrie 2026. Acestea explică evaluarea informațiilor, identificarea statelor membre vizate și transmiterea sesizărilor către autorități.

Arcom este coordonatorul francez pentru serviciile digitale. Potrivit articolului 56 din DSA, Comisia are competență exclusivă pentru obligațiile suplimentare din capitolul III, secțiunea 5, inclusiv cele privind riscurile sistemice ale platformelor și motoarelor de căutare foarte mari. Pentru celelalte obligații, repartizarea competențelor depinde în special de statul în care furnizorul își are sediul principal și de eventuala deschidere a unei proceduri de către Comisie. Arcom explică faptul că poate transmite coordonatorului din alt stat membru plângerile privind furnizori stabiliți acolo. Cooperarea în cazul francez nu modifică această repartizare legală.

Regnier a confirmat existența unor contacte strânse între Comisie și Arcom și a anunțat o nouă reuniune cu autoritățile franceze în cursul zilei de 19 octombrie. El a explicat că, în actuala situație, autoritățile franceze au rolul principal în gestionarea problemelor de competență națională, iar Comisia este pregătită să le ofere sprijin în domeniile care intră în atribuțiile sale.

Întrebat dacă discuțiile cu Arcom identificaseră deja manipulări ale informației, Regnier a răspuns prin descrierea competențelor și a cooperării dintre autorități. La acest briefing, el nu a confirmat detectarea unei campanii străine, nu a identificat o platformă care ar fi încălcat DSA și nu a anunțat deschiderea unei investigații formale legate de proteste. Lipsa unei confirmări în răspuns nu dovedește absența unor asemenea activități.

Poziția Comisiei a vizat și drepturile fundamentale ale persoanelor care participă la manifestații. Markus Lammert, purtător de cuvânt pentru afaceri interne, democrație, justiție și statul de drept, a declarat că dreptul la protest pașnic este fundamental într-o societate democratică și trebuie protejat. Acesta a arătat că manifestanții care își exprimă revendicările fără violență nu trebuie confundați cu persoanele implicate în incendieri, jafuri sau atacuri împotriva oamenilor și clădirilor publice.

Comisia a exprimat sprijin pentru eforturile autorităților franceze de a proteja persoanele, proprietățile și instituțiile publice, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Lammert a precizat că menținerea ordinii publice și investigarea infracțiunilor sunt competențe naționale și că anchetele se desfășoară în Franța. El nu a emis o evaluare asupra legalității fiecărei intervenții a poliției și nu a răspuns afirmativ la întrebarea dacă dreptul la manifestație ar fi fost încălcat.

În aceeași intervenție, Comisia a fost întrebată despre declarații politice care asociază protestele cu migrația. Lammert a evitat să comenteze pozițiile altor lideri și a prezentat principiile generale privind protejarea manifestațiilor pașnice și condamnarea violenței. Răspunsul său nu confirmă o legătură între migrație și tulburările din Franța.

Contextul social a fost descris de Emmanuel Macron în discursul din seara de 18 octombrie, după manifestațiile din ziua precedentă. Președintele francez a evocat nemulțumiri privind costul vieții și prețul carburanților, precum și îngrijorările tinerilor legate de condițiile de viață și de studiu. El a relatat atacuri asupra unor clădiri publice și magazine, incendieri și jafuri în mai multe orașe.

Macron a condamnat violențele, a cerut măsuri judiciare împotriva autorilor infracțiunilor și a solicitat guvernului să tragă concluziile necesare în materie de informații și anticipare, pentru a preveni repetarea situației. Totodată, el a insistat asupra diferenței dintre autorii distrugerilor și manifestanții care au exprimat revendicări sociale legitime.

Președintele francez a anunțat că prim-ministrul va organiza consultări cu elevi, studenți, profesori, sindicate, angajatori, autorități locale și parlamentari pentru identificarea unor soluții la nemulțumirile care au alimentat mobilizarea. Mesajul său a asociat măsurile de ordine publică cu necesitatea unui răspuns politic și social.