Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) cere ca dezinformarea îndreptată împotriva femeilor să fie identificată explicit în monitorizarea amenințărilor democratice, pregătirea alegerilor și mecanismele de reacție rapidă. Directoarea institutului, Carlien Scheele, a formulat recomandarea marți, 3 noiembrie, într-o intervenție prin legătură video la o audiere a Parlamentului European, avertizând că atacurile pot împinge politicienele, jurnalistele și activistele să se retragă din viața publică.
Pe scurt
-
EIGE cere ca monitorizarea amenințărilor, pregătirea alegerilor și mecanismele de reacție rapidă să identifice dezinformarea îndreptată împotriva femeilor, inclusiv legăturile cu rasismul și alte forme de discriminare.
-
Carlien Scheele a recomandat autorităților electorale să urmărească violența împotriva femeilor, iar instituțiilor politice să ofere raportare, sprijin și protecție împotriva hărțuirii, astfel încât candidatele, jurnalistele și activistele să poată rămâne în viața publică.
-
Directoarea EIGE cere aplicarea coordonată a DSA și a directivei privind violența împotriva femeilor. Obligațiile platformelor și infracțiunile prevăzute de directivă au condiții distincte; recomandarea nu impune ștergerea automată a oricărui mesaj fals sau ostil.
-
EIGE dezvoltă deja metode și indicatori pentru date administrative comparabile despre violență, în sprijinul directivei. Scheele a cerut și educație digitală, prevenție pentru tineri și continuarea finanțării în viitorul buget multianual al UE.
-
Intervenția prin legătură video la audierea EUDS din 3 noiembrie formulează recomandări instituționale. Nu a fost adoptată o lege nouă, nu au fost create obligații electorale noi și nu a fost aprobată o finanțare suplimentară.
Audierea Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație (EUDS), organizată la Bruxelles în cadrul Săptămânii egalității de gen, a examinat efectele campaniilor de dezinformare asupra rezilienței democratice. Scheele a cerut ca protecția proceselor electorale să țină seama și de condițiile în care femeile pot candida, se pot exprima și își pot continua activitatea fără intimidare.
În evaluarea EIGE, amenințarea are două componente. Atacurile personalizate folosesc stereotipuri, acuzații false și imagini sexualizate pentru a discredita femei vizibile în spațiul public. În paralel, campaniile care atacă însăși egalitatea de gen pot exploata prejudecăți pentru a alimenta polarizarea și opoziția față de drepturile femeilor.
În răspunsurile adresate eurodeputaților, Scheele a inclus între metodele de intimidare deepfake-urile și uzurparea identității. Miza, a explicat ea, depășește reputația persoanei vizate: când o candidată renunță să participe la alegeri sau o jurnalistă se retrage din dezbatere, reprezentarea democratică devine mai restrânsă.
Pentru a surprinde aceste efecte, instrumentele de monitorizare ar trebui să recunoască narațiunile bazate pe gen și legăturile lor cu rasismul ori alte forme de discriminare. Directoarea EIGE a cerut autorităților electorale să urmărească violența împotriva femeilor, iar instituțiilor politice să asigure modalități clare de raportare și politici eficiente împotriva hărțuirii. Protecția trebuie să le permită femeilor atât să intre în viața publică, cât și să rămână active, a susținut ea.
Scheele a pledat și pentru aplicarea coordonată a Regulamentului privind serviciile digitale (DSA) și a directivei europene privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Platformele ar trebui să ofere evaluări transparente ale riscurilor, proceduri accesibile pentru reclamații și un răspuns rapid la abuzuri, deepfake-uri și uzurparea identității, a recomandat directoarea institutului.
Cele două acte au roluri juridice diferite. DSA stabilește obligații pentru serviciile digitale: serviciile de găzduire trebuie să ofere mecanisme de notificare a conținutului ilegal, iar platformele și motoarele de căutare desemnate ca foarte mari trebuie să evalueze și să reducă riscurile sistemice. Printre riscurile prevăzute expres se află efectele negative asupra dezbaterii civice și proceselor electorale, precum și cele legate de violența bazată pe gen. Obligațiile de evaluare sistemică nu se aplică în aceeași formă tuturor serviciilor online.
Directiva privind violența împotriva femeilor cere incriminarea anumitor comportamente, în condițiile prevăzute de text: distribuirea fără consimțământ a materialelor intime sau manipulate, urmărirea și hărțuirea cibernetică și incitarea online la violență ori ură. Ea include și măsuri de prevenție, protecție a victimelor, sprijin și acces la justiție. Termenul de transpunere este 14 iunie 2027. Recomandarea EIGE de a coordona aceste instrumente nu transformă automat orice afirmație falsă sau ostilă într-o infracțiune și nu creează o obligație generală de ștergere a tuturor mesajelor considerate dezinformare de gen.
O altă prioritate prezentată de Scheele este construirea unei baze de date comparabile la nivelul UE. EIGE lucrează la metode comune, indicatori și proceduri pentru colectarea datelor administrative, inclusiv despre violența cibernetică, în sprijinul aplicării directivei. Este o activitate deja în curs, nu un sistem nou pus în funcțiune în ziua audierii.
Articolul 44 al directivei prevede un sistem național de colectare și publicare a statisticilor privind violența împotriva femeilor și violența domestică, inclusiv date existente despre infracțiuni raportate, condamnări, victime ucise, adăposturi și apeluri la liniile de ajutor. EIGE sprijină statele prin standarde comune. Textul cere statelor să depună eforturi pentru colectarea datelor administrative după aceste standarde și pentru realizarea periodică de anchete în populație; nu instituie automat o metodă unică, deja aplicată identic în întreaga Uniune.
Aceste evidențe pot arăta diferențe în raportarea violenței și în răspunsul instituțiilor, dar nu măsoară singure toate campaniile de dezinformare. Legătura dintre cele două domenii este importantă pentru analiza riscurilor, fără a elimina diferențele dintre un mesaj manipulator, o campanie coordonată și un comportament care întrunește condițiile unei infracțiuni.
Directoarea institutului a cerut totodată investiții în educație media și competențe digitale, pentru ca publicul să identifice informațiile manipulate și felul în care inteligența artificială poate amplifica falsurile. Ea a insistat asupra implicării tinerilor în prevenție, avertizând că unele comunități misogine online pot favoriza polarizarea și radicalizarea.
În perspectiva viitorului buget multianual al UE, Scheele a susținut continuarea finanțării pentru egalitatea de gen, combaterea violenței și integrarea acestor obiective în politicile de securitate și apărare a democrației. Intervenția nu a anunțat o sumă nouă aprobată și nici lansarea unui program bugetar.
Poziția dezvoltă un demers mai vechi al EIGE. În 2025, institutul ceruse includerea egalității de gen în Scutul european pentru democrație, iar în martie 2026 Scheele avertizase că violența digitală poate descuraja participarea femeilor la dezbaterea publică. La audierea din 3 noiembrie, accentul a căzut pe răspunsul practic al autorităților electorale, instituțiilor politice și platformelor. Recomandările nu reprezintă obligații electorale nou adoptate; ele cer folosirea coordonată a mecanismelor de protecție a democrației și a legislației existente.
