Emisiile economiei UE au crescut cu 0,3% la începutul lui 2026, după ce scăzuseră față de anul precedent

Emisiile de gaze cu efect de seră generate de economia Uniunii Europene au crescut cu 0,3% în primul trimestru din 2026 față de ultimele trei luni din 2025, ajungând la aproximativ 837 de milioane de tone echivalent CO₂, potrivit estimărilor Eurostat. Creșterea trimestrială a venit în principal din sectorul furnizării de electricitate, gaze, abur și aer condiționat, unde emisiile au avansat cu 4,8%, în timp ce gospodăriile, industria prelucrătoare, construcțiile și transporturile au raportat reduceri.

Economia Uniunii Europene a generat aproximativ 837 de milioane de tone echivalent CO₂ în primul trimestru al anului, față de aproximativ 835 de milioane în perioada octombrie-decembrie 2025. Datele sunt ajustate sezonier pentru a permite compararea directă între trimestre, eliminând variațiile recurente determinate de factori precum anotimpul și calendarul.

Creșterea de 0,3% față de trimestrul precedent trebuie însă privită împreună cu evoluția pe termen de un an. Comparativ cu primele trei luni din 2025, emisiile ajustate sezonier au fost cu 1,2% mai mici, în timp ce produsul intern brut al UE, ajustat sezonier și calendaristic, a crescut cu 0,8%. Cele două comparații descriu astfel evoluții diferite: o ușoară revenire a emisiilor față de sfârșitul anului trecut, dar un nivel încă inferior celui înregistrat cu un an înainte.

La nivel trimestrial, PIB-ul Uniunii a rămas neschimbat între ultimele trei luni din 2025 și primul trimestru din 2026. Creșterea de 0,3% a emisiilor s-a produs astfel în condițiile unei activități economice agregate stabile, deși contribuțiile diferitelor sectoare au evoluat în direcții diferite.

Industria prelucrătoare a rămas cea mai mare sursă individuală dintre sectoarele prezentate separat de Eurostat, reprezentând 20,8% din totalul emisiilor economiei UE. Gospodăriile au generat 20,2%, iar furnizarea de electricitate, gaze, abur și aer condiționat 16,5%. Restul emisiilor provin din agricultură, silvicultură și pescuit, industria extractivă, construcții, apă și gestionarea deșeurilor și diferite servicii.

Cea mai importantă schimbare față de trimestrul precedent a venit din sectorul energiei. Emisiile activităților de furnizare a electricității, gazelor, aburului și aerului condiționat au crescut cu 4,8%, cea mai mare majorare dintre categoriile economice individuale prezentate de Eurostat. Sectorul apei, canalizării și gestionării deșeurilor a înregistrat o creștere mult mai redusă, de 0,7%.

Mai multe dintre sectoarele importante au evoluat însă în direcția opusă. Emisiile directe ale gospodăriilor au scăzut cu 1,3%, iar cele ale industriei prelucrătoare cu 0,6%. Construcțiile și transportul și depozitarea au înregistrat, de asemenea, reduceri de câte 0,6%.

Categoria gospodăriilor include emisiile generate direct prin consumul populației. Emisiile provenite de la un autoturism proprietate personală sunt, de exemplu, atribuite gospodăriilor, în timp ce cele provenite de la vehiculele utilizate de companiile de transport sunt incluse în sectorul transport și depozitare. Această metodă permite compararea emisiilor cu indicatori economici precum PIB-ul folosind aceeași logică de clasificare a activităților.

Evoluția agregată a UE ascunde diferențe importante între statele membre. Emisiile ajustate sezonier au crescut în 20 dintre cele 27 de state membre între trimestrul al patrulea din 2025 și primul trimestru din 2026, iar șapte țări au înregistrat reduceri.

Cea mai mare scădere a fost estimată în Slovenia, unde emisiile s-au redus cu 5%. Luxemburg a urmat cu o diminuare de 3,8%, iar România a înregistrat a treia cea mai mare reducere din Uniune, de 2,7%.

La celălalt capăt al clasamentului, Estonia a înregistrat cea mai puternică majorare, de 9,7%. Emisiile Finlandei au crescut cu 6,4%, iar cele ale Bulgariei cu 4,6%. Eurostat atribuie creșterile din aceste state în mare parte majorării emisiilor generate de construcții și de activitățile de furnizare a electricității, gazelor, aburului și aerului condiționat.

Relația dintre evoluția emisiilor și cea a economiei diferă de asemenea între statele membre. Dintre cele 20 de țări în care emisiile au crescut, 18 au înregistrat și o creștere a PIB-ului. Dintre cele șapte state care și-au redus emisiile, patru au reușit simultan să își mențină sau să își majoreze PIB-ul: Spania, Grecia, Franța și Slovenia.

Această combinație indică situațiile în care activitatea economică poate crește fără o majorare corespunzătoare a emisiilor, dar datele trimestriale nu stabilesc cauzele acestor diferențe și nu permit singure evaluarea progresului structural al fiecărui stat în decarbonizare.

Cifrele publicate de Eurostat sunt conturi de emisii atmosferice asociate activităților economice și sunt construite pentru a putea fi analizate împreună cu indicatorii conturilor naționale. Ele includ dioxidul de carbon, metanul, protoxidul de azot și gazele fluorurate, transformate într-o unitate comună de echivalent CO₂ în funcție de potențialul fiecărui gaz de a contribui la încălzirea globală.

Datele nu sunt identice cu inventarele naționale de emisii utilizate pentru raportarea în cadrul Convenției ONU privind schimbările climatice și al Acordului de la Paris. Conturile Eurostat urmează principiul rezidenței economice: emisiile unei companii rezidente sunt atribuite țării respective inclusiv atunci când activitatea are loc în alt stat, cum poate fi cazul transportului internațional.

Aceeași abordare este utilizată de Sistemul European de Conturi pentru indicatorii economici, ceea ce face posibilă compararea directă dintre emisii și PIB. Inventarele utilizate pentru obligațiile climatice internaționale urmează o metodologie teritorială diferită.

Datele pentru primul trimestru din 2026 sunt estimări trimestriale ale Eurostat, cu excepția Țărilor de Jos, Sloveniei și Spaniei, care au furnizat propriile date. Estimările se bazează pe informații privind activitatea economică în cursul anului și pe conturile anuale privind emisiile atmosferice.

Compararea cu aceeași perioadă a anului precedent arată că direcția generală rămâne descendentă. Reducerea de 1,2% a emisiilor față de primul trimestru din 2025 s-a produs în timp ce PIB-ul Uniunii a fost cu 0,8% mai mare, ceea ce înseamnă că economia europeană a produs mai multă valoare economică decât cu un an înainte la un nivel mai redus al emisiilor contabilizate prin această metodologie.

Această evoluție nu trebuie confundată cu atingerea obiectivelor climatice ale UE. Ținta europeană pentru 2030 este o reducere netă a emisiilor cu cel puțin 55% față de 1990, iar obiectivul pentru 2050 este neutralitatea climatică. Progresul oficial către aceste obiective este evaluat prin inventarele anuale de gaze cu efect de seră, nu direct prin estimările trimestriale ale conturilor de emisii atmosferice.

Datele trimestriale au o altă funcție: permit observarea mai rapidă a relației dintre evoluția economiei și emisii, înainte ca inventarele anuale complete să fie disponibile. Ele pot arăta dacă modificările activității economice sunt însoțite de creșteri sau scăderi ale presiunii asupra climei și pot identifica sectoarele sau statele membre în care schimbările sunt cele mai pronunțate.

Pentru primul trimestru din 2026, această imagine este mixtă. Emisiile UE au crescut ușor față de sfârșitul lui 2025, în principal pe fondul evoluției sectorului energetic, dar au rămas sub nivelul de acum un an. În același timp, scăderile din gospodării, industrie și transport au compensat o parte din creșterea sectorului electricității și gazelor.

Eurostat publică estimări trimestriale ale emisiilor de gaze cu efect de seră pentru activitățile economice și gospodării, exprimate în echivalent CO₂ și ajustate sezonier pentru compararea între trimestre. Sistemul permite corelarea evoluției emisiilor cu indicatori precum PIB-ul și ocuparea forței de muncă.

Datele trimestriale nu înlocuiesc inventarul european anual utilizat pentru monitorizarea obiectivelor climatice. Conform Legii europene a climei, UE urmărește reducerea netă a emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030 față de 1990 și atingerea neutralității climatice până în 2050.

Rezultatele pentru primul trimestru din 2026 arată o creștere de 0,3% față de trimestrul precedent, dar o reducere de 1,2% în comparație cu aceeași perioadă din 2025, în timp ce PIB-ul UE a crescut cu 0,8% în termeni anuali.