Energia solară și mașinile electrice ating recorduri în UE, dar prețurile la electricitate și gaz rămân peste nivelurile de dinaintea crizei

Energia solară, capacitățile regenerabile și vânzările de mașini electrice au atins niveluri record în Uniunea Europeană în 2025, potrivit rapoartelor trimestriale publicate de Comisia Europeană pentru piețele de electricitate și gaz. Datele arată însă și o realitate mai dificilă pentru gospodării și industrie: prețurile la electricitate și gaz s-au stabilizat față de vârful crizei energetice, dar rămân ridicate comparativ cu perioada de dinaintea crizei.

Pe scurt

1. Energia solară a atins un record de 275 TWh în UE în 2025, în creștere cu 18% față de 2024.

2. UE a adăugat aproape 70 GW de capacitate regenerabilă, din care 56 GW solar și 13 GW eolian.

3. Vânzările de vehicule electrice au ajuns la 2,89 milioane, cu 31% peste nivelul din 2024.

4. Prețul angro al electricității a fost în medie 85 euro/MWh în 2025, cu 9% mai mare decât în 2024, dar cu 14% sub nivelul din 2023.

5. Importurile de gaz ale UE au crescut la 288 bcm, iar LNG a ajuns la 45% din totalul importurilor de gaz, confirmând schimbarea structurală a aprovizionării europene.

Raportul pentru piața de electricitate arată că tranziția energetică a continuat în 2025, dar nu într-un ritm uniform. Producția totală din surse regenerabile a fost de 1.148 TWh, ușor sub recordul de 1.160 TWh din 2024, iar ponderea regenerabilelor în mixul electric a scăzut de la 47% la 46%. Scăderea nu a venit din solar, ci mai ales din hidroenergie, care a pierdut 50 TWh, adică 13%, față de anul anterior.

Energia solară a continuat să crească puternic. Producția solară a urcat cu 41 TWh, până la 275 TWh, ceea ce înseamnă o creștere anuală de 18%. Capacitatea solară instalată a ajuns la 359 GW la finalul anului, după adăugarea a 56 GW într-un singur an. Din 2021, capacitatea solară totală a UE a crescut cu 131%, ceea ce arată cât de rapid s-a schimbat mixul de producție electrică.

Eolianul a avut o evoluție mai amestecată. Capacitatea eoliană totală, onshore și offshore, a ajuns la 244 GW la finalul lui 2025, cu 13 GW mai mult decât în 2024. Producția eoliană onshore a scăzut însă cu 8 TWh, sau 2%, în timp ce producția offshore a crescut cu 3 TWh, sau 4%. Biomasa a crescut cu 6%, iar producția nucleară a urcat cu 1%, până la 621 TWh.

Această combinație a făcut ca producția pe gaz să crească. Generarea de electricitate din gaz a ajuns la 367 TWh în 2025, cu 11% mai mult decât în 2024. Cărbunele a scăzut, producția pe hard coal coborând cu 4%, până la 101 TWh, iar lignitul cu 6%, până la 142 TWh. Ponderea combustibililor fosili în producția electrică a crescut totuși ușor, de la 28% în 2024 la 29% în 2025, deoarece cererea a crescut, iar hidroenergia a fost mai slabă.

Consumul de electricitate al UE a fost de 2.445 TWh în 2025, cu 1% mai mare decât în 2024. Raportul spune că cererea continuă să se refacă treptat după criza energetică din 2022, dar rămâne cu 2% sub media 2019-2022. În trimestrul al patrulea, consumul a fost de 636 TWh, cu 2% peste T4 2024, iar producția a fost de 665 TWh.

Prețurile angro la electricitate au crescut după doi ani de scăderi. European Power Benchmark a avut o medie anuală de 85 euro/MWh în 2025, față de 78 euro/MWh în 2024 și 99 euro/MWh în 2023. Diferențele între state au rămas mari: Finlanda a avut o medie anuală de 41 euro/MWh, în timp ce Italia a ajuns la 116 euro/MWh. Scăderi față de 2024 au fost înregistrate doar în Finlanda, cu 14%, și Estonia, cu 5%.

Italia și Polonia au rămas printre piețele cele mai scumpe, cu 116 euro/MWh și 105 euro/MWh. Germania și Țările de Jos au fost ușor peste media europeană, cu 90 și 88 euro/MWh. Franța și Spania au rămas sub media UE, susținute de producția nucleară și regenerabilă, cu 65 și 66 euro/MWh. Suedia a fost cea mai ieftină piață majoră analizată, cu 43 euro/MWh.

În T4 2025, prețul angro mediu în UE a fost de 88 euro/MWh, cu 12% mai mic decât în T4 2024, în mare parte datorită scăderii prețurilor la gaz. Raportul arată că prețurile au continuat să varieze puternic între regiuni, iar harta prețurilor angro din 2025 indică o Europă împărțită între zone nordice și vestice mai ieftine și piețe sudice sau central-estice mai scumpe.

Pentru gospodării, electricitatea a rămas costisitoare. Prețul retail mediu în capitalele UE a fost de 253 euro/MWh în 2025, cu 5% mai mare decât în 2024, dar sub nivelul din 2023, când era 262 euro/MWh. În T4 2025, prețul mediu a fost de 257 euro/MWh, față de 240 euro/MWh în T4 2024.

Structura facturii arată că energia a reprezentat aproximativ jumătate din prețul final al electricității pentru gospodării. În T4 2025, componenta de energie a fost de 50,1%, rețelele 27,9%, TVA 14,5%, iar taxele pe energie 7,5%. Față de T4 2024, ponderea energiei a scăzut, în timp ce rețelele și taxele au crescut ușor.

Diferențele între capitale au fost semnificative. În 2025, cele mai mari prețuri medii anuale pentru gospodării au fost în Germania, Danemarca și Elveția, cu 398, 375 și 365 euro/MWh. Cele mai mici au fost în Ucraina, Ungaria și Serbia, cu 89, 96 și 111 euro/MWh. În UE, cele mai mari creșteri față de 2024 au fost în România, cu 114 euro/MWh, Austria, cu 96 euro/MWh, și Luxemburg, cu 93 euro/MWh. Cele mai mari scăderi au fost în Franța, Țările de Jos și Cipru.

Raportul include și o comparație pentru consumatorii industriali. Prețurile retail ale electricității pentru utilizatorii industriali din UE au scăzut ușor în 2025, cu 3% față de 2024, dar au rămas peste nivelurile din Statele Unite și China. Pentru IMM-uri industriale, prețurile au fost de 394 euro/MWh în Germania, 313 euro/MWh în Italia, 275 euro/MWh în Franța și 175 euro/MWh în Suedia.

Vehiculele electrice au avut cel mai bun an de până acum în UE. În 2025 au fost vândute 2,89 milioane de vehicule electrice noi, cu 31% mai mult decât în 2024 și cu 177% peste nivelul din 2019. Trimestrul al patrulea a fost cel mai puternic trimestru din serie, cu aproape 871.000 de vehicule electrice noi înmatriculate.

În T4 2025, vehiculele electrice au reprezentat 22% din piața autoturismelor noi din UE. Ponderea rămâne sub cea a Chinei, 59%, dar este de peste două ori mai mare decât cea din Statele Unite, 7%. Danemarca a avut cea mai mare pondere, 73% din mașinile noi vândute în T4 2025 fiind electrice. În Țările de Jos, ponderea a fost de 68%, în Suedia 67%, în Finlanda 60%, în Irlanda 52%, iar în Belgia 50%.

Raportul privind gazele arată o schimbare structurală a aprovizionării europene. Consumul de gaz al UE a ajuns la 339 bcm în 2025, cu 2% peste nivelul din 2024, dar încă sub nivelurile din 2022. Creșterea a venit dintr-o ușoară majorare a consumului pentru încălzire rezidențială și comercială, plus o creștere mai mare, de 13%, în producția de electricitate pe gaz.

Producția internă de gaz a UE a fost de 32 bcm în 2025 și a acoperit doar 10% din consumul intern. În T4 2025, producția internă a fost de aproximativ 8 bcm. România a fost indicată în raport printre cei mai mari producători din UE în trimestrul al patrulea, cu aproximativ 2,3-2,4 bcm, alături de Țările de Jos, Germania, Italia și Danemarca.

Importurile totale de gaz ale UE au ajuns la 288 bcm în 2025, cu 5% peste nivelul din 2024. Norvegia a furnizat 30% din importurile totale, Statele Unite 26%, Africa de Nord 12,7%, iar Rusia 12,5%. Qatarul a avut 4,3%, iar Azerbaidjanul 4%.

Cea mai importantă schimbare este creșterea LNG. Importurile de gaz natural lichefiat au crescut cu 29% în 2025, până la 131 bcm, și au ajuns la 45% din totalul importurilor de gaz ale UE. Importurile prin conducte au scăzut cu 8%, la 158 bcm. În T4 2025, LNG a reprezentat 47% din importurile de gaz, față de doar 23% în T4 2021.

Statele Unite au devenit furnizorul dominant de LNG pentru UE. În 2025, SUA au furnizat 58% din LNG-ul importat de UE, față de 45% în 2024. Rusia și-a redus ponderea în importurile de LNG ale UE de la 20% la 13%. În T4 2025, SUA au avut 54% din importurile LNG ale UE, Rusia 13%, Qatar 8%, iar Algeria și Nigeria câte 5%.

La nivel global, UE a rămas în 2025 cel mai mare cumpărător de LNG, cu 24% din importurile mondiale. China a fost pe locul al doilea, cu 16%, Japonia pe locul al treilea, cu 15%, urmate de Coreea de Sud, cu 11%, și India, cu 6%. Comerțul global cu LNG a fost de 597 bcm, cu 6% mai mare decât în 2024. Statele Unite au fost cel mai mare exportator mondial, cu 25%, urmate de Qatar și Australia, fiecare cu 18%.

Stocurile de gaz au fost mai reduse decât în anii anteriori. În 2025, rata medie de umplere a depozitelor a fost de 61%, echivalentul a 62 bcm, față de 78% în 2024 și 79% în 2023. În T4 2025, depozitele erau pline în proporție de 83% în octombrie, 81% în noiembrie și 69% în decembrie. Media trimestrului a fost de 78%, cu 12% sub T4 2024 și 19% sub T4 2023.

Prețurile angro la gaz au scăzut în T4 2025, dar prețurile retail au rămas stabile la un nivel ridicat. Prețul angro european, măsurat prin TTF, a avut o medie de 30 euro/MWh în T4 2025, cu 30% sub T4 2024 și cu 68% sub T4 2021. Media anuală a fost însă de 36 euro/MWh, cu 5% peste 2024, după creșterea de la începutul anului provocată de oprirea exporturilor rusești prin conductă via Ucraina.

Pentru gospodării, prețul retail mediu al gazului în UE a fost de 106 euro/MWh în T4 2025, practic neschimbat față de T4 2024. Media anuală a fost de 109 euro/MWh, cu 5% peste 2024 și cu 4% sub 2023. Raportul precizează însă că prețurile retail la gaz rămân cu 45% peste nivelul din 2021, când media era 75 euro/MWh.

Componentele facturii de gaz arată că energia a reprezentat 49% din prețul final în T4 2025, rețelele 24,5%, taxele pe energie 10,6%, iar TVA 15,8%. Diferențele între state au fost mari: în piețele unde gazul are importanță pentru consumul casnic, prețurile au variat de la 26 euro/MWh în Ungaria la 172 euro/MWh în Țările de Jos. Suedia apare cu 348 euro/MWh, dar raportul notează că utilizarea gazului în gospodării este marginală.

Cele două rapoarte arată că UE se află într-o fază de tranziție energetică accelerată, dar incompletă. Solarul, capacitatea regenerabilă și vehiculele electrice cresc rapid. LNG a înlocuit o mare parte din dependența de conductele rusești. În același timp, prețurile rămân sensibile la gaz, diferențele între state sunt mari, iar gospodăriile și industria încă simt efectele crizei energetice în facturi.