EPPO trimite în judecată cinci persoane pentru presupusa trucare a 22 de achiziții în proiecte sociale din Dolj

Parchetul European (EPPO) din București a trimis în judecată cinci persoane acuzate că ar fi format un grup pentru fraudarea unor achiziții publice finanțate din fonduri europene în șapte comune rurale din județul Dolj. Rechizitoriul depus la Tribunalul București privește 22 de proceduri de achiziție derulate în cadrul a șapte programe din Programul Operațional Capital Uman, destinate incluziunii sociale și combaterii sărăciei. EPPO estimează prejudiciul la 1,8 milioane de euro, aproximativ 9,5 milioane de lei.

Potrivit acuzațiilor formulate de EPPO, grupul ar fi acționat între 2017 și 2022. Două dintre persoanele trimise în judecată sunt considerate de procurori liderii presupusului grup și ar fi identificat programe europene pentru care comunele rurale puteau solicita finanțare. Acestea ar fi contactat administrații locale din Dolj și le-ar fi convins să participe, după care ar fi pregătit documentațiile pentru cererile de finanțare și procedurile de achiziție rezultate din proiecte.

Procurorii susțin că informații despre viitoarele achiziții ar fi fost apoi transmise celorlalți trei membri ai grupului. Aceștia ar fi folosit mai multe companii pentru participarea la licitații și pentru obținerea contractelor. Documente false ar fi fost depuse pentru a crea aparența că firmele îndeplineau criteriile de eligibilitate necesare atribuirii.

Rechizitoriul acoperă șapte programe finanțate prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 4, dedicată incluziunii sociale și combaterii sărăciei. Cele șapte programe vizau câte o comunitate rurală din Dolj și aveau printre obiective furnizarea de hrană pentru persoane aflate în sărăcie și organizarea de ateliere și activități de formare pentru comunități marginalizate.

POCU a fost unul dintre principalele instrumente prin care România a utilizat Fondul Social European în perioada financiară 2014-2020. Programul a finanțat intervenții pentru ocuparea forței de muncă, educație, competențe și incluziune socială, iar Axa 4 a concentrat intervențiile asupra reducerii sărăciei și excluziunii și asupra accesului comunităților vulnerabile la servicii și oportunități.

În dosarul din Dolj, acuzația nu privește existența sau obiectivele acestor programe, ci modul în care ar fi fost organizate achizițiile efectuate pentru implementarea lor. EPPO susține că toate cele 22 de proceduri vizate de rechizitoriu au fost fraudate. Prejudiciul total estimat de procurori este de 9,5 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 1,8 milioane de euro.

Într-o etapă anterioară a anchetei au fost puse sub sechestru bunuri ale persoanelor investigate în valoare estimată tot la 1,8 milioane de euro. Sechestrul este o măsură prin care activele sunt indisponibilizate pentru a putea acoperi eventuale prejudicii sau alte obligații stabilite ulterior de instanță. Nu înseamnă că suma a fost deja recuperată și returnată bugetului european.

EPPO nu a făcut publice în comunicatul său numele celor cinci inculpați, denumirile celor șapte comune sau o defalcare a prejudiciului pentru fiecare procedură. De asemenea, comunicatul nu indică numărul dosarului înregistrat la Tribunalul București. Aceste elemente nu pot fi deduse din valoarea totală a finanțărilor sau din listele generale de proiecte POCU.

Etapa procedurală s-a schimbat însă clar. Ancheta procurorilor a ajuns la trimiterea în judecată, ceea ce înseamnă că acuzațiile urmează să fie examinate de o instanță. EPPO precizează că, în cazul unei condamnări, pedepsele aplicabile acuzațiilor formulate în dosar pot ajunge de la trei ani până la zece ani și șase luni de închisoare, în funcție de încadrarea și răspunderea stabilite pentru fiecare inculpat.

Acest interval nu reprezintă o pedeapsă deja stabilită. Tribunalul trebuie să analizeze probele și apărările, iar persoanele trimise în judecată sunt considerate nevinovate până la o eventuală hotărâre definitivă de condamnare.

Miza dosarului este mai largă decât valoarea financiară a celor 22 de contracte. Fondurile respective erau destinate unor intervenții pentru persoane aflate în sărăcie și comunități marginalizate, astfel încât manipularea unei achiziții poate afecta atât bugetul european, cât și serviciile și bunurile care ar fi trebuit să ajungă la beneficiarii proiectelor.

Dosarul intră în competența EPPO deoarece presupusele fapte privesc bani proveniți din bugetul Uniunii. Parchetul European investighează și trimite în judecată fraude, corupție și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale UE, iar procesele se desfășoară în fața instanțelor naționale competente.

În cazul Dolj, următoarea etapă relevantă este judecarea cauzei la Tribunalul București. Până la apariția documentelor judiciare publice care permit identificarea exactă a dosarului, a celor șapte proiecte și a fiecărei proceduri contestate, aceste informații nu pot fi extinse dincolo de faptele comunicate oficial de procurorii europeni.