ESM avertizează că energia scumpă poate coborî creșterea zonei euro sub 1%, deși economia a rezistat mai bine decât se aștepta

Zona euro a rezistat mai bine decât se anticipa în 2025, dar noul șoc energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu poate slăbi creșterea economică în 2026 și poate reaprinde presiunile inflaționiste, arată Raportul anual 2025 al Mecanismului European de Stabilitate, ESM. Instituția spune că economia zonei euro a crescut cu 1,4% în 2025, față de 0,9% în anul anterior, dar avertizează că tensiunile geopolitice și scumpirea energiei pot coborî creșterea sub 1% în 2026.

Pe scurt

1. Economia zonei euro a crescut cu 1,4% în 2025, peste așteptările inițiale și peste nivelul de 0,9% din 2024.

2. Inflația a coborât la 2,1% în 2025, aproape de ținta de 2% a Băncii Centrale Europene.

3. ESM avertizează că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și scumpirea energiei pot împinge creșterea zonei euro sub 1% în 2026.

4. Aproximativ 60% din nevoile energetice ale zonei euro sunt importate, iar petrolul, produsele petroliere și gazul reprezintă peste 90% din aceste importuri.

5. ESM a obținut un profit net record de 1,97 miliarde de euro în 2025 și avea la finalul anului o capacitate de împrumut disponibilă de 432 de miliarde de euro.

Raportul ESM descrie anul 2025 ca pe o perioadă în care economia zonei euro a reușit să absoarbă mai multe șocuri externe: tarife americane, incertitudine comercială, tensiuni geopolitice, războiul din Ucraina și volatilitate pe piețele globale. Creșterea economică a fost susținută mai ales de cererea internă, de o piață a muncii robustă, de investiții revenite după un an slab și de fonduri europene.

Industria manufacturieră a rămas sub presiune, în timp ce serviciile private au contribuit semnificativ la creștere. Toate țările care au beneficiat în trecut de sprijin ESM sau EFSF, Irlanda, Portugalia, Grecia, Spania și Cipru, au crescut peste media zonei euro în 2025.

Irlanda a avut cea mai puternică evoluție dintre fostele țări de program, cu o creștere reală a PIB de 12,3%, susținută de companii multinaționale din sectorul farmaceutic care și-au accelerat exporturile înaintea schimbărilor de taxe și tarife. Cipru a crescut cu 3,8%, Spania cu aproximativ 3%, Grecia cu 2,1%, iar Portugalia cu 1,9%.

Inflația din zona euro a continuat să scadă și a ajuns la o medie de 2,1% în 2025. Inflația de bază a coborât mai lent, la 2,4%, din cauza presiunilor persistente în servicii. BCE a redus politica monetară, iar rata depozitelor a ajuns la 2% în iunie 2025.

Finanțele publice au avut o îmbunătățire limitată. Deficitul public mediu din zona euro a scăzut ușor, de la 3% din PIB în 2024 la 2,9% în 2025. Datoria publică a crescut însă de la 87% la 87,8% din PIB. Raportul notează că primul an de aplicare a noului cadru fiscal european a venit în același timp cu presiuni mai mari pentru cheltuieli de apărare, investiții și cheltuieli curente.

ESM atrage atenția că statele membre trebuie să evite măsurile generale de sprijin în fața noului șoc energetic. Răspunsurile bugetare ar trebui să fie temporare, țintite și adaptate situației, pentru ca sprijinul să ajungă la gospodăriile și companiile care nu pot absorbi șocul, fără să blocheze semnalele de preț și fără să transforme măsurile de urgență în cheltuieli permanente.

Riscul central pentru 2026 vine din energie. Raportul spune că escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu a produs perturbări severe în Strâmtoarea Hormuz, o rută critică pentru aprovizionarea globală cu energie, și daune semnificative asupra infrastructurii de petrol și gaze din regiune. Prețul Brent a trecut de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din august 2022, iar prețurile la gaz au crescut, deși mai puțin decât în 2022.

ESM spune că deteriorarea infrastructurii energetice regionale poate prelungi efectele șocului, deoarece reparațiile și refacerea capacității vor necesita timp. Creșterea economică a zonei euro era estimată la 1,2% pentru 2026 înaintea conflictelor din Orientul Mijlociu, dar raportul spune că evoluțiile recente ar putea împinge creșterea sub 1%.

Vulnerabilitatea zonei euro este legată de dependența energetică. Aproximativ 60% din nevoile energetice ale zonei euro sunt importate, iar petrolul, produsele petroliere și gazul reprezintă peste 90% din aceste importuri. Raportul leagă acest risc de nevoia de accelerare a energiei regenerabile, menționând Spania și Portugalia ca exemple în zona euro.

Sistemul bancar a intrat în această perioadă cu indicatori solizi. Băncile din zona euro aveau la finalul lui 2025 o rată agregată Common Equity Tier 1 de 16,2%, iar profitabilitatea a rămas ridicată, cu un randament anualizat al capitalului propriu de 9,5%. Rata creditelor neperformante a rămas scăzută, la 2,2%.

ESM cere însă vigilență în zona instituțiilor financiare nebancare. Raportul menționează vulnerabilități legate de levier și nepotriviri de lichiditate, în timp ce asigurătorii și fondurile de pensii și-au crescut expunerea la credit privat. Expunerea asigurătorilor la credit privat a urcat de la 3,9% din active la finalul lui 2016 la 5,8% la mijlocul lui 2025.

Piețele financiare au trecut prin episoade de volatilitate în 2025, mai ales în jurul schimbărilor de politică comercială. Sentimentul investitorilor s-a refăcut rapid, susținut de cheltuieli legate de inteligența artificială, iar piețele de acțiuni din Statele Unite și Europa au ajuns la maxime istorice. ESM notează însă că evaluările unor acțiuni legate de AI par tensionate, iar riscurile din sectorul financiar nebancar trebuie monitorizate.

Raportul pune în același cadru energia, apărarea și investițiile. La summitul NATO de la Haga din iunie 2025, aliații s-au angajat să aloce anual 5% din PIB pentru nevoi de apărare și cheltuieli legate de apărare și securitate până în 2035. ESM spune că aceste angajamente ridică întrebări importante privind finanțarea și compromisurile fiscale.

Presiunea investițională este mult mai largă. Estimările menționate în raport indică nevoi suplimentare anuale de finanțare care pot depăși 1.000 de miliarde de euro în următorii ani, cu o parte importantă așteptată din surse private. ESM spune că piețele europene de capital rămân fragmentate, deși Uniunea Europeană are economii interne importante care ar putea fi direcționate mai eficient către investiții strategice.

În acest context, raportul susține avansarea uniunii economiilor și investițiilor. O piață europeană de capital mai integrată ar putea finanța tranziția verde și digitală, întări baza tehnologică și industrială a Europei, crește autonomia strategică și îmbunătăți împărțirea riscurilor private între state.

ESM leagă această agendă și de finanțele digitale. Instrumentele financiare digitale pot reduce costurile de acces la piețele de capital și pot face investițiile transfrontaliere mai accesibile. Raportul susține inițiativa BCE privind euro digital, prezentat ca mijloc digital de plată sigur și accesibil, complementar soluțiilor private și util pentru încrederea în ecosistemul financiar digital.

Instituția a încheiat 2025 cu rezultate financiare record. ESM a obținut un profit net de 1,97 miliarde de euro, față de 1,79 miliarde de euro în 2024. Profitul a fost susținut de veniturile din investițiile capitalului vărsat și ale fondului de rezervă. Portofoliile de investiții au generat un profit contabil de 1,92 miliarde de euro, cel mai ridicat randament contabil înregistrat vreodată de ESM.

La finalul lui 2025, ESM avea un bilanț total de 805,2 miliarde de euro, capital vărsat de 80,8 miliarde de euro și un fond de rezervă de 5,3 miliarde de euro. Capitalul vărsat este investit în portofolii cu risc scăzut, diversificate între suverani, entități supranaționale, agenții publice și instituții financiare. 88,3% din capitalul vărsat era investit în active cu rating AA- sau mai ridicat, deținut la bănci centrale din Eurosistem sau în operațiuni repo inversate.

Capacitatea de intervenție a ESM a crescut după rambursări ale beneficiarilor. Statele care au primit sprijin au rambursat 5,3 miliarde de euro din principal în 2025, reducând împrumuturile restante ale ESM de la 77,9 miliarde la 72,6 miliarde de euro. Capacitatea disponibilă de împrumut a ajuns la 432 de miliarde de euro, dintr-un maximum de 500 de miliarde de euro.

Greece a făcut rambursări programate de 1,7 miliarde de euro către EFSF și rambursări anticipate de 376,7 milioane de euro către ESM. În decembrie, Grecia a făcut și o rambursare anticipată de 5,3 miliarde de euro către Greek Loan Facility, după aprobări și derogări care au permis folosirea unor fonduri dintr-un buffer de numerar dedicat. Spania a rambursat 4,6 miliarde de euro către ESM, Cipru a făcut prima rambursare de principal către ESM, de 350 de milioane de euro, iar Portugalia a rambursat 1,5 miliarde de euro către EFSF conform calendarului.

Raportul arată și că ESM a atras cerere record de pe piețe. ESM și EFSF au emis în 2025 obligațiuni echivalente cu 28,5 miliarde de euro, iar registrele de ordine au ajuns la 206 miliarde de euro, cel mai mare nivel înregistrat. ESM a revenit și pe piața dolarului cu o obligațiune de 2 miliarde de dolari pe cinci ani, care a atras ordine de peste 13,3 miliarde de dolari.

O schimbare tehnică importantă a fost aderarea ESM la Eurex Clearing pentru tranzacțiile sale cu swapuri pe rata dobânzii. ESM spune că este prima instituție financiară internațională care a făcut acest pas. Aderarea reduce riscul de contraparte, crește flexibilitatea operațiunilor de acoperire și aliniază instituția la infrastructura europeană de piață.

Raportul notează și extinderea zonei euro. Bulgaria a adoptat euro la 1 ianuarie 2026, iar Consiliul guvernatorilor ESM a aprobat cererea sa de aderare la instituție la 11 decembrie 2025. Bulgaria va deveni al 21-lea membru ESM după depunerea instrumentelor de aderare și va avea acces la plasa de siguranță financiară a zonei euro. După finalizarea ratificării, capitalul autorizat al ESM va crește de la 709,4 miliarde de euro la 714,7 miliarde de euro, iar capitalul vărsat de la 81,1 miliarde la 81,7 miliarde de euro.

ESM rămâne instituția de criză a zonei euro, creată în 2012 pentru prevenirea și rezolvarea crizelor financiare. Raportul arată că rolul său nu se limitează la împrumuturi acordate în criză. Instituția lucrează la instrumente preventive, analiză economică, avertizare timpurie, comunicare de criză, cooperare cu FMI și cu alte mecanisme regionale de finanțare și monitorizarea riscurilor de piață, credit, lichiditate, operaționale și climatice.

Concluzia raportului este că zona euro a intrat în 2026 cu o economie rezilientă, dar într-un mediu mai periculos. Energia scumpă, războaiele, tarifele, apărarea, datoria publică, demografia, clima, digitalizarea și posibilele excese din piețele legate de AI pot testa capacitatea statelor de a investi și de a rămâne stabile fiscal. ESM avea la finalul lui 2025 resurse semnificative pentru intervenție, dar raportul insistă pe prevenirea crizelor înainte ca acestea să se transforme în probleme de finanțare pentru state.

Raportul anual 2025 al Mecanismului European de Stabilitate a fost transmis Consiliului guvernatorilor la 11 iunie 2026. Documentul acoperă politicile și activitățile ESM în 2025, situația economică a zonei euro, evoluția fostelor țări de program, activitatea de finanțare și investiții, riscurile, guvernanța și situațiile financiare auditate la 31 decembrie 2025.