Trei sferturi dintre tinerii din Uniunea Europeană au participat în ultimele 12 luni la activitățile cel puțin unei organizații, inclusiv ale cluburilor sportive, față de 64% în 2024, arată un Flash Eurobarometru publicat de Comisia Europeană miercuri, 28 octombrie. Mai mult de jumătate, 55%, spun că au întreprins acțiuni pentru schimbare socială. Implicarea mai mare coexistă însă cu rezerve privind egalitatea șanselor între generații: numai 33% consideră că tinerii din țara lor au aceleași șanse de reușită în viață ca cei de aceeași vârstă de acum 30 de ani.
Pe scurt
-
75% dintre respondenții de 15–30 de ani au participat la activitățile cel puțin unei organizații în ultimele 12 luni, față de 64% în 2024. Indicatorul include cluburi sportive și organizații de tineret, nu doar implicare politică.
-
55% au întreprins în ultimul an o acțiune pentru schimbare socială, precum semnarea unei petiții, participarea la o manifestație sau trimiterea unei scrisori unui politician, față de 48% în 2024.
-
33% cred că tinerii de astăzi au aceleași șanse de reușită ca tinerii de aceeași vârstă de acum 30 de ani. Într-o întrebare separată, tot 33% cred că tinerii de peste 30 de ani vor avea aceleași șanse ca cei de astăzi.
-
40% includ între prioritățile politicilor de tineret obiective care răspund problemelor reale ale tinerilor. Participarea la decizii și sprijinul financiar pentru programele de tineret sunt menționate de câte 32%.
-
Un alt indicator de 75% măsoară percepția că acțiunile UE influențează viața de zi cu zi; este distinct de participarea la organizații, deși are aceeași valoare.
-
Sondajul a fost realizat online, între 19 iunie și 1 iulie 2026, în toate cele 27 de state UE, cu 26.806 respondenți. Rezultatele vor contribui la pregătirea Strategiei UE pentru tineret după 2027.
Participarea la organizații este definită larg în chestionar. Cluburile sportive sunt cel mai frecvent menționate, de 26% dintre respondenți, urmate de cluburi și organizații de tineret sau pentru timpul liber, cu 20%. Activitățile organizațiilor de voluntariat sunt indicate de 18%, iar cele ale organizațiilor sau partidelor politice de 11%. Tinerii au putut selecta mai multe răspunsuri, astfel că procentele pe categorii nu se adună pentru a obține numărul participanților.
Comparativ cu 2024, ponderea celor care au luat parte la activitățile cel puțin unei organizații a crescut de la 64% la 75%, cu 11 puncte procentuale. Raportul păstrează însă diferențele dintre formele de implicare: participarea la cluburi sportive a scăzut cu șapte puncte, chiar dacă indicatorul general a crescut. Datele nu susțin, așadar, ideea unei creșteri uniforme în toate tipurile de organizații.
Acțiunile pentru schimbare socială sunt măsurate printr-o întrebare separată, care oferă exemple precum semnarea unei petiții, participarea la o manifestație sau trimiterea unei scrisori unui politician. La această întrebare, 55% au răspuns afirmativ, față de 48% în 2024, o creștere de șapte puncte procentuale. Alți 42% au spus că nu au întreprins asemenea acțiuni, iar 3% nu au știut să răspundă. Cele două forme de participare se pot suprapune: o persoană poate fi activă atât într-o organizație, cât și într-o inițiativă civică.
Evaluarea șanselor între generații se referă la o perioadă precisă și la situația din propria țară. Respondenții au fost întrebați dacă tinerii de astăzi au aceleași șanse de reușită în viață ca persoanele de aceeași vârstă de acum 30 de ani. Sunt de acord 33%, în timp ce 54% nu sunt de acord, iar 13% nu știu. Răspunsul de dezacord nu precizează, singur, dacă șansele sunt considerate mai bune sau mai slabe; indicatorul descrie percepții, nu o măsurare a veniturilor sau a mobilității sociale.
O a doua afirmație privește viitorul: dacă tinerii de peste 30 de ani vor avea aceleași șanse de reușită ca tinerii de astăzi. Și aici acordul este de 33%, dar distribuția celorlalte răspunsuri diferă: 53% nu sunt de acord și 14% nu știu. Separat, 38% consideră că decidenții UE țin seama de consecințele pe termen lung ale deciziilor lor, față de 36% în cazul decidenților din propria țară.
Când sunt întrebați ce contează pentru ca politicile de tineret să producă rezultate, 40% aleg obiective care răspund problemelor reale cu care se confruntă tinerii. Comisia leagă aceste preocupări de locurile de muncă și costul vieții. Asigurarea unui cuvânt de spus pentru tineri și organizațiile lor, precum și finanțarea programelor și inițiativelor de tineret sunt selectate de câte 32%. Întrebarea permite cel mult trei opțiuni, astfel că răspunsurile exprimă priorități care se pot cumula.
UE este percepută ca relevantă pentru viața cotidiană de 75% dintre respondenți. Acest rezultat provine dintr-o altă întrebare decât cea despre participarea la organizații. Dintre așteptările pentru propria generație, păstrarea păcii este menționată de 33%, combaterea sărăciei și a inegalităților economice și sociale de 32%, iar creșterea oportunităților de angajare pentru tineri de 31%.
Votul în alegeri și exprimarea opiniilor pe rețelele sociale sunt considerate modalități eficiente de a face auzită vocea tinerilor de 33%, respectiv 32% dintre respondenți. Sondajul consemnează și că 60% au participat cândva la activități într-un alt stat UE, precum studii, schimburi culturale sau sportive și voluntariat. Această întrebare privește experiența de până acum, nu doar ultimele 12 luni.
Flash Eurobarometrul 585 a fost realizat de Demoscopy pentru Comisia Europeană, prin interviuri online asistate de calculator, în perioada 19 iunie–1 iulie 2026. Cercetarea a inclus 26.806 respondenți de 15–30 de ani din toate cele 27 de state membre, iar datele sunt ponderate. Rezultatele sunt estimări bazate pe răspunsuri declarate; mediile UE nu trebuie prezentate drept rezultate pentru România sau pentru fiecare stat în parte. Raportul avertizează că nu toate diferențele observate între țări sau grupuri sunt semnificative statistic.
Comisia va folosi rezultatele în pregătirea Strategiei UE pentru tineret care va urma cadrului actual, valabil până în 2027. Datele pun în discuție atât participarea la viața publică, cât și așteptările privind munca, costul vieții și influența asupra deciziilor. Publicarea sondajului oferă baza acestei dezbateri, fără să echivaleze cu adoptarea noii strategii sau cu alocarea unor finanțări suplimentare.
