AcasăEuropaEuroclear cere garanții juridice și financiare înaintea unui transfer al activelor rusești...


Euroclear cere garanții juridice și financiare înaintea unui transfer al activelor rusești către UE

Valerie Urbain discută cu Maria Luís Albuquerque la o masă de reuniune.
Valerie Urbain, directoarea generală a grupului Euroclear, în stânga, în discuție cu comisara europeană Maria Luís Albuquerque, la Bruxelles, la 15 aprilie 2025.

Euroclear avertizează că orice transfer către Uniunea Europeană al activelor rusești imobilizate trebuie să protejeze instituția împotriva riscurilor juridice, financiare și operaționale, inclusiv a unor obligații care ar putea rămâne executorii în alte jurisdicții. În audierea Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, reprezentantul depozitarului de titluri a cerut claritate asupra mecanismului și garanții suficiente, în timp ce susținătorii transferului au argumentat că preluarea de către UE atât a activelor, cât și a datoriilor aferente ar permite depășirea blocajului.

Pe scurt

  1. Euroclear identifică trei categorii de risc: recunoașterea juridică a transferului, acoperirea pierderilor și a nevoilor financiare, precum și continuitatea operațiunilor de decontare.

  2. Propunerea prezentată de Hugo Dixon presupune preluarea conturilor și obligațiilor de către UE. Ea păstrează formal proprietatea băncii centrale ruse și necesită un act european separat pentru orice utilizare ulterioară a fondurilor.

  3. Despăgubirile nu au fost acceptate ca o soluție lipsită de risc. Euroclear cere protecție efectivă, iar cercetătorul Valentin Kreilinger avertizează că angajamentele condiționate pot expune bugetul UE.

  4. Cifrele descriu lucruri diferite. La sfârșitul lui septembrie, Euroclear Bank raporta un bilanț de 244 de miliarde EUR, dintre care 204 miliarde legate de active rusești sancționate; acestea nu sunt valoarea tuturor titlurilor păstrate în custodie de grup.

  5. Împrumutul suplimentar de până la 45 de miliarde EUR propus de Comisie pentru Ucraina este un mecanism distinct. El ar fi finanțat prin împrumuturi pe piețe și garantat din marja bugetului UE, nu printr-un transfer deja decis al principalului rusesc.

Audierea din 19 noiembrie a pus față în față argumente juridice și bugetare privind folosirea resurselor rusești pentru sprijinirea Ucrainei. Discuția a privit atât menținerea imobilizării, cât și proiecte de mutare a conturilor deținute la depozitarii europeni. Ea nu a fost un vot pentru confiscarea activelor și nu a stabilit un mecanism nou de plată către Kiev.

Edwin De Pauw, reprezentantul Euroclear responsabil de conformitate și afaceri publice, a explicat de ce activele nu pot fi privite izolat de obligațiile din bilanț. Pe măsură ce titlurile rusești ajung la scadență, plățile se acumulează sub formă de numerar blocat. În audiere, el a indicat aproximativ 185 de miliarde EUR în numerar, cu o datorie corespunzătoare față de banca centrală rusă. Transferarea activelor fără eliminarea efectivă a obligației de rambursare ar crea o problemă de solvabilitate.

Chiar și o operațiune care mută prin lege atât activele, cât și datoriile trebuie să poată fi opusă în jurisdicțiile în care ar putea apărea litigii. De Pauw a atras atenția asupra riscului ca Euroclear să rămână expusă unor cereri după ridicarea sancțiunilor sau în state care nu recunosc efectele legislației europene. El a cerut un mecanism concret, care să poată fi examinat în detaliu, nu doar asigurări generale privind transferul.

A doua categorie de preocupări privește acoperirea financiară: cine suportă eventualele pierderi, costuri și pretenții, în ce condiții și cât de repede plătește. Protecția trebuie să țină seama și de cerințele de capital și de lichiditate. A treia privește funcționarea infrastructurii, astfel încât decontarea și serviciile oferite investitorilor să poată continua. Acestea sunt avertismentele instituției, nu dovada că un transfer ar produce inevitabil toate efectele invocate.

Hugo Dixon, comentator Reuters și promotor al inițiativei The Russian Transfer, a propus mutarea conturilor băncii centrale ruse, împreună cu activele și obligațiile aferente, către un instrument administrat de Comisie. Proiectul publicat de inițiativă păstrează formal proprietatea rusă, separă fondurile într-un portofoliu dedicat și prevede înlocuirea debitorului. Este un proiect promovat din afara instituțiilor, nu o propunere legislativă adoptată de Comisie.

Potrivit lui Dixon, scoaterea simultană a activelor și datoriilor din bilanțul Euroclear, împreună cu despăgubirea pierderilor eligibile, ar reduce nevoia unor garanții inițiale de numerar din partea statelor membre. Proiectul limitează despăgubirea la pierderi nete, impune măsuri de reducere a prejudiciului și exclude dubla recuperare. Dixon s-a declarat disponibil pentru examinarea detaliată a obiecțiilor Euroclear. Banca nu a confirmat însă că mecanismul i-ar rezolva toate riscurile.

O limită esențială a propunerii este că transferul nu ar trimite, prin el însuși, bani Ucrainei. Proiectul cere un act european separat pentru utilizarea ulterioară a fondurilor. Mutarea custodelui sau a debitorului, confiscarea proprietății și finanțarea cheltuielilor ucrainene sunt, așadar, operațiuni juridice diferite.

Anna Vlasyuk, din cadrul KSE Institute, a susținut o abordare mai favorabilă utilizării activelor, invocând răspunderea Rusiei pentru agresiune și posibilitatea unor contramăsuri. Ea a contestat amploarea riscurilor de executare a hotărârilor rusești în alte jurisdicții. Argumentele sale exprimă o evaluare juridică diferită de cea a Euroclear; nu reprezintă o garanție că orice litigiu viitor va fi respins.

Valentin Kreilinger, cercetător la Institutul suedez pentru studii de politică europeană (SIEPS), a insistat asupra riscurilor bugetare și controlului democratic. Un angajament de despăgubire poate deveni o obligație pentru buget chiar dacă plata este condiționată de un eveniment viitor. El a cerut o bază juridică și bugetară clară, examinarea necesității constituirii de provizioane și control din partea Parlamentului și a Curții de Conturi. Poziția sa contrazice ideea că mutarea riscului de la Euroclear la UE ar elimina automat costul potențial.

Raportarea financiară Euroclear oferă contextul contabil. La 30 septembrie 2026, bilanțul Euroclear Bank era de 244 de miliarde EUR, dintre care 204 miliarde reprezentau active rusești sancționate. Separat, grupul administra în custodie titluri în valoare de aproape 46.000 de miliarde EUR. Activele în custodie nu sunt banii proprii ai băncii, iar totalul activelor rusești sancționate nu trebuie confundat automat cu principalul suveran vizat de o anumită propunere de transfer.

Pentru primele nouă luni ale anului, Euroclear a raportat costuri directe de 233 de milioane EUR asociate sancțiunilor și contramăsurilor, inclusiv 162 de milioane constituite ca provizioane pentru pretenții formulate în instanțele rusești. Întreaga sumă nu reprezintă onorarii juridice și nici pierderi deja plătite. Grupul indică separat aproximativ opt miliarde EUR transferate cumulativ către UE din contribuțiile aferente profiturilor excepționale, ultima plată menționată fiind de 1,4 miliarde în august.

Folosirea acestor venituri excepționale este distinctă de preluarea principalului. Regulamentul Consiliului din decembrie 2025 privind măsurile de urgență a limitat transferul înapoi către Rusia al activelor și rezervelor băncii centrale ruse. Imobilizarea lor nu echivalează cu o autorizație generală de confiscare sau de cheltuire.

În paralel, Comisia a propus la 18 noiembrie un împrumut suplimentar de până la 45 de miliarde EUR pentru Ucraina în 2027: până la 25 de miliarde pentru asistență militară și până la 20 de miliarde pentru sprijin bugetar. Finanțarea ar proveni din împrumuturi pe piețele de capital, garantate prin marja bugetului UE. Utilizarea unor venituri excepționale viitoare ar interveni potrivit mecanismelor și priorităților de rambursare propuse, fără să însemne că principalul rusesc a fost deja transferat.

Pentru o eventuală schimbare de regim, rămân de stabilit baza juridică, recunoașterea obligațiilor, distribuirea riscurilor și controlul bugetar. Audierea a clarificat pozițiile participanților, dar nu a închis dezacordul dintre o instituție care cere protecție efectivă și susținătorii unui mecanism european de preluare a conturilor.






























RELATED ARTICLES