Eurodeputatele ar putea delega votul în plen trei luni înainte și șase luni după naștere

Eurodeputatele însărcinate sau care au născut recent ar putea delega voturile lor din plen unui alt membru al Parlamentului European pentru maximum trei luni înainte de data estimată a nașterii și șase luni după naștere, potrivit modificărilor aprobate la 8 octombrie de Comisia pentru afaceri juridice. Propunerea a primit toate cele 24 de voturi exprimate în comisie, dar votul prin delegare nu poate fi încă utilizat în Parlament.

Mecanismul propus creează o excepție precisă de la regula potrivit căreia eurodeputații își exercită personal votul. O eurodeputată eligibilă ar putea desemna un coleg care să voteze în numele ei numai în plen, fără ca mandatul, atribuțiile politice sau activitatea parlamentară în ansamblu să fie transferate. Delegarea ar putea fi retrasă în orice moment, iar un eurodeputat desemnat ca mandatar nu ar putea reprezenta simultan mai mult de o persoană. Propunerea nu extinde votul prin delegare la ședințele sau voturile din comisiile parlamentare și nu îl transformă într-un mecanism general pentru boală, alte absențe sau toate formele de concediu parental.

Regulile încearcă în același timp să păstreze trasabilitatea votului. Identitatea eurodeputatei care deleagă și a membrului care votează în numele ei ar trebui să fie înscrisă atât în procesul-verbal al ședinței, cât și în rezultatele publicate. Voturile exprimate prin mandatar ar conta la stabilirea cvorumului și la calcularea majorităților sau pragurilor necesare. Dacă eurodeputata ar contesta ulterior modul în care mandatarul a votat, rezultatul deja stabilit nu ar fi modificat, iar eventualele corecturi ar urma procedura obișnuită aplicată voturilor din plen.

Raportoarea dosarului, Lara Wolters, eurodeputată S&D din Țările de Jos, conduce modificarea Statutului deputaților, una dintre piesele necesare pentru ca noul sistem să funcționeze. Reforma este însă mai amplă decât votul din Comisia pentru afaceri juridice. Ea presupune coordonarea dintre Actul electoral european, Statutul deputaților și Regulamentul de procedură al Parlamentului, fiecare stabilind un nivel diferit al mecanismului.

Primul nivel juridic a fost deja adoptat la nivelul UE. Consiliul a adoptat la 26 mai 2026 Decizia (UE, Euratom) 2026/1296 de modificare a Actului electoral european, după consimțământul Parlamentului din aprilie. Actul introduce principiul potrivit căruia o eurodeputată însărcinată sau care a născut poate desemna un alt eurodeputat pentru a-i exprima votul în perioada de trei luni înainte și șase luni după naștere. Această reformă nu este însă încă aplicabilă, deoarece fiecare dintre cele 27 de state membre trebuie să o aprobe potrivit propriilor cerințe constituționale. Modificarea Actului electoral va intra în vigoare numai după primirea ultimei notificări naționale de ratificare.

Statutul deputaților trebuie să stabilească apoi condițiile generale în care delegarea funcționează și garanțiile privind transparența, răspunderea, trasabilitatea, securitatea juridică și integritatea votului. Tocmai această parte a fost aprobată de Comisia pentru afaceri juridice la 8 octombrie. Detaliile practice privind declararea delegării, exercitarea votului și funcționarea sistemului vor trebui stabilite și prin Regulamentul de procedură al Parlamentului.

Nici votul din JURI nu încheie procedura pentru Statut. Textul urmează să fie supus unui prim vot în plen, după care Parlamentul trebuie să solicite avizul Comisiei Europene și consimțământul Consiliului în conformitate cu articolul 223 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Abia după aceste etape Parlamentul poate vota forma finală a modificărilor.

Reforma a fost inițiată în 2025 de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, pornind de la problema participării efective la vot a reprezentantelor alese în perioada imediat anterioară și ulterioară nașterii. Soluția aleasă nu instituie un concediu de maternitate european pentru eurodeputați și nici nu creează o categorie generală de vot la distanță. Ea urmărește să păstreze reprezentarea electorală în plen într-o perioadă limitată, printr-un vot exprimat de un alt membru și înregistrat ca atare.

Prin urmare, adoptarea mecanismului depinde de două procese care trebuie finalizate în paralel. Parlamentul trebuie să își modifice Statutul și normele interne, iar statele membre trebuie să finalizeze ratificarea modificării Actului electoral. Până la încheierea ambelor trasee, eurodeputatele nu pot utiliza încă votul prin delegare.