Europol: furturile din muzee devin mai violente, iar hoții vizează tot mai des aurul, bijuteriile și artefactele valoroase

Furturile din muzeele europene devin mai agresive și mai bine orientate către obiecte care pot fi transformate rapid în bani, potrivit unei noi evaluări Europol. Agenția spune că infractorii folosesc tot mai des forța pentru a intra în muzee și a sparge vitrinele, în timp ce aurul, bijuteriile cu pietre prețioase și anumite artefacte culturale au devenit ținte preferate.

Furturile din muzee au fost asociate în mod tradițional cu criminalitatea organizată împotriva proprietății, în care autorii încearcă să evite confruntarea și să întârzie cât mai mult descoperirea dispariției obiectelor. Europol amintește cazul din 2024 al unor furturi de cărți valoroase din mai multe biblioteci europene, unde originalele erau înlocuite cu copii pentru ca dispariția lor să nu fie observată imediat.

Cazurile recente analizate de agenție arată însă o schimbare a metodei. Infractorii intră prin forță în clădiri și vitrine și folosesc instrumente precum baroase, topoare și răngi, iar în unele atacuri au fost folosiți explozibili. Europol menționează și cazuri în care armele de foc au fost utilizate pentru intimidarea personalului și a vizitatorilor sau în care angajații muzeelor au fost legați ori agresați fizic.

Unul dintre exemplele centrale ale raportului privește patrimoniul României. În noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, mai multe artefacte dacice expuse la Muzeul Drents din Assen, în Țările de Jos, au fost furate după ce autorii au detonat explozibili la intrarea în muzeu. Printre obiectele luate se aflau Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur.

Europol precizează că ulterior Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări au fost recuperate și returnate României. Raportul folosește cazul pentru a ilustra atât intensificarea violenței folosite în asemenea operațiuni, cât și interesul infractorilor pentru obiecte din metale prețioase cu o valoare culturală excepțională.

Alte atacuri europene prezintă caracteristici asemănătoare. În 2024, patru persoane mascate și înarmate cu bâte de baseball și topoare au intrat în Muzeul Cognacq-Jay din Franța și au luat șapte obiecte decorate cu aur și diamante înainte de a fugi cu scutere.

Europol include și jaful din octombrie 2025 de la Muzeul Luvru din Paris, unde autorii au spart o fereastră, au amenințat paznici și vizitatori și au distrus vitrinele din Galeria Apollo. Bijuteriile furate au fost evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro.

Elementul comun observat de agenție este faptul că aceste atacuri nu par să fie jafuri întâmplătoare. Obiectele sunt identificate înainte, iar operațiunile presupun recunoaștere, alegerea unei ținte concrete și pregătirea modului de pătrundere și de retragere.

În paralel cu schimbarea metodelor s-au schimbat și obiectele preferate de infractori. Europol spune că în ultimii doi ani au fost vizate frecvent metale și pietre prețioase, inclusiv pepite, monede din aur, decorațiuni din aur și bijuterii cu pietre valoroase. Majoritatea incidentelor din această categorie au implicat un anumit grad de violență.

Motivele sunt în principal financiare. Aurul și argintul pot fi topite, ceea ce poate elimina caracteristicile care permit autorităților să identifice obiectul furat, iar pietrele prețioase pot fi scoase din bijuterii și comercializate separat.

Această posibilitate face ca unele obiecte de patrimoniu să fie vulnerabile tocmai pentru că valoarea materialului din care sunt realizate poate fi separată de valoarea lor culturală. Un obiect unic poate deveni mult mai greu de identificat dacă este distrus, dezmembrat sau topit înainte de a ajunge pe piața ilegală.

Europol observă și un interes pentru anumite artefacte chinezești, printre care porțelanuri din secolele XII–XIII, obiecte din perioada dinastiei Ming și vase chinezești din bronz cu emailuri colorate din dinastiile Ming și Qing. Agenția leagă aceste furturi de cererea existentă pe piața de artă și de posibilitatea ca obiectele să fie revândute.

În toate cazurile de acest tip analizate, Europol spune că alegerea obiectelor a fost deliberată și precedată de pregătire. Nu este vorba despre persoane care intră într-un muzeu și iau ce găsesc, ci despre operațiuni în care sunt urmărite anumite categorii de obiecte cu o piață potențială cunoscută.

Schimbarea metodelor îi face pe anchetatori să analizeze și posibilitatea apariției unor alte tipuri de infractori. Traficanții tradiționali de bunuri culturale tind să facă parte din grupuri relativ stabile, construite în jurul unui nucleu și al unui lider, și încearcă să evite violența pentru a limita atenția autorităților.

Unele dintre persoanele implicate în cazurile mai recente au însă antecedente în alte domenii ale criminalității, iar Europol observă situații în care participanții la furt par să fi fost reuniți numai pentru o anumită operațiune. În unele cazuri, ei ar fi fost recrutați local prin social media și canale de comunicare instantanee, fără să se fi cunoscut anterior.

Europol subliniază că informațiile disponibile nu sunt încă suficiente pentru a afirma că acesta este noul model dominant al furturilor din muzee. Agenția vorbește despre un deficit de informații și prezintă două explicații posibile pentru evoluția observată.

Prima este apariția unor executanți de nivel inferior recrutați punctual într-un model apropiat de „crime-as-a-service”, în care oamenii și competențele necesare sunt adunate pentru o anumită operațiune fără existența unei organizații permanente. A doua este intrarea pe această piață a unor grupuri care operează deja în alte domenii criminale și care consideră furturile din muzee o oportunitate cu profit ridicat.

Evaluarea Europol sugerează că muzeele pot fi percepute de asemenea grupuri drept ținte mai accesibile decât magazinele de bijuterii, chiar dacă expun obiecte de valoare foarte mare. Muzeele trebuie să combine protecția patrimoniului cu accesul publicului, ceea ce limitează unele dintre măsurile de securitate care pot fi folosite.

Agenția urmărește și dimensiunea transfrontalieră a pieței ilegale. În noiembrie 2025, Europol a sprijinit o operațiune desfășurată de autorități din mai multe state membre și țări partenere care a dus la destructurarea unei rețele implicate în traficul pe scară largă de bunuri culturale în interiorul și în afara UE.

Rețeaua trafica monede antice din aur și argint și alte antichități. Cooperarea printr-un grup operațional Europol a permis schimbul de informații între anchetatori, identificarea legăturilor dintre persoane aflate în țări diferite și localizarea unor artefacte suplimentare suspectate că au fost traficate, iar în unele state au fost deschise noi investigații pornind de la aceste informații.

Europol tratează furturile de patrimoniu cultural ca parte a criminalității organizate împotriva proprietății și a traficului ilegal de bunuri culturale. European Serious and Organised Crime Centre sprijină autoritățile naționale prin analiză, coordonare, schimb de informații și experți trimiși în sprijinul investigațiilor.

Noul raport nu oferă un număr total al furturilor din muzeele europene și nici nu afirmă că toate asemenea infracțiuni au devenit violente. Concluzia Europol se bazează pe tiparele identificate în cazurile recente raportate de autoritățile naționale și în investigațiile aflate în desfășurare.

Schimbarea identificată privește combinația dintre trei elemente: folosirea mai frecventă a forței, alegerea unor obiecte cu valoare financiară mare și apariția unor posibile profiluri criminale diferite de traficanții tradiționali de patrimoniu.