Extinderea UE ar putea întări legăturile economice dintre România și Moldova

Investițiile în producție, transport și energie ar putea lega mai strâns economiile României și Republicii Moldova pe parcursul extinderii Uniunii Europene. O analiză publicată la 13 octombrie 2026 de Centrul pentru Studii Politice Europene, CEPS, identifică pentru Moldova oportunități legate de apropierea de România și de participarea la rețele europene de furnizori. Valorificarea lor presupune însă reforme, infrastructură și investiții începute înaintea aderării. Lucrarea nu calculează un câștig separat de PIB sau un număr de locuri de muncă pentru România.

Autorii văd potențial în componente electronice, cablaje, piese auto, industria agroalimentară și servicii pentru întreprinderi. Aceste activități pot beneficia de apropierea producției de piețele europene, proces numit nearshoring. Moldova are deja un acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE, dar barierele administrative, diferențele de reglementare și costurile logistice pot limita investițiile. Procesul de aderare poate reduce aceste obstacole prin aplicarea unor reguli mai previzibile pentru concurență, achiziții, vamă și protecția investițiilor.

Pentru companiile din România, legăturile cu producătorii moldoveni și proiectele transfrontaliere pot deschide oportunități în aprovizionare, transport și servicii. Conexiunile feroviare, rutiere, energetice și digitale sunt importante pentru circulația mărfurilor și reducerea costurilor. Comisia Europeană menționează deja sprijin prin Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru îmbunătățirea legăturilor de transport dintre Moldova și România. Este un exemplu de cooperare înaintea aderării, care nu stabilește singur amploarea beneficiilor economice viitoare.

CEPS avertizează că atragerea producției numai prin costuri reduse poate păstra economiile candidate în activități cu valoare adăugată mică. Dezvoltarea furnizorilor locali, formarea angajaților și transferul de tehnologie sunt necesare pentru creșterea productivității. Și mobilitatea lucrătorilor are efecte diferite. Firmele din UE pot găsi specialiști, în timp ce Moldova riscă să piardă personal calificat. Autorii recomandă circulația competențelor, inclusiv întoarcerea specialiștilor, investiții ale diasporei și transfer de cunoștințe, însoțite de oportunități economice în țara de origine.

Experiența extinderilor anterioare oferă un reper, fără să garanteze aceleași rezultate. Cercetările FMI estimează că, în 2019, venitul pe locuitor în statele care erau membre UE înainte de 2004 era cu aproximativ 10% mai mare decât într-un scenariu fără extinderea din acel an. Procentul descrie un nivel agregat estimat după 15 ani, nu un ritm anual de creștere și nici câștigul fiecărui stat. România a aderat în 2007, iar această cifră nu este o estimare a beneficiului său la o extindere viitoare. Studiile reunite de CEPS au perioade și ipoteze diferite și nu oferă o prognoză individuală pentru România sau Moldova.

Sprijinul financiar existent trebuie separat de aceste scenarii. Mecanismul de reformă și creștere pentru Moldova acoperă perioada 2025–2027, cu o anvelopă prezentată ca aproximativ 1,9 miliarde de euro. Potrivit Consiliului UE, aceasta combină până la 385 de milioane de euro în granturi și 1,5 miliarde de euro în împrumuturi concesionale, cu termene și dobânzi avantajoase. Plățile sunt condiționate de reformele asumate în agenda convenită cu Uniunea, iar anvelopa nu reprezintă bani deja cheltuiți în economie.

La 5 octombrie 2026, Comisia Europeană a anunțat o plată suplimentară de 157 de milioane de euro pentru Moldova, după evaluarea pozitivă a îndeplinirii a 18 reforme. Acestea privesc, între altele, dezvoltarea sectorului privat, guvernanța economică, piața muncii, energia și buna guvernanță. Plata este o etapă a unui mecanism deja adoptat, distinct de recomandările CEPS privind o integrare economică mai rapidă.

Analiza este semnată de Tinatin Akhvlediani, Pierre-Alexandre Balland și Andrea Renda și face parte din proiectul „Enlargement without illusions”, sprijinit de Direcția Generală Extindere și Vecinătate Estică a Comisiei Europene. Opiniile le aparțin autorilor și nu constituie poziția oficială a UE. Ei recomandă accelerarea investițiilor în infrastructură, industrie și competențe înaintea aderării, cu acces progresiv la piața unică legat de reforme verificabile. Pentru firme și angajați, beneficiile vor depinde de investițiile realizate, de productivitate și de capacitatea economiilor locale de a păstra activități cu valoare adăugată.