Hantavirusul a reaprins conspirațiile despre COVID, vaccinuri și „plandemii” în Europa

Dezinformarea despre hantavirus a reaprins în Europa vechi teorii conspiraționiste despre COVID-19, vaccinuri, Organizația Mondială a Sănătății și companiile farmaceutice, arată un brief publicat de European Digital Media Observatory, EDMO. Documentul analizează principalele teme de dezinformare detectate în mai 2026 de rețeaua europeană de fact-checking și arată cum o alertă de sănătate publică poate fi rapid transformată în combustibil pentru narațiuni despre „plandemie”, „Big Pharma” și vaccinare forțată.

Pe scurt

1. Rețeaua EDMO a analizat 1.558 de articole de fact-checking publicate în mai 2026 de 32 de organizații europene.

2. Dezinformarea despre Ucraina a reprezentat 10% din totalul articolelor analizate, iar cea despre imigrație 7%.

3. Dezinformarea despre Uniunea Europeană a reprezentat 5%, cea despre COVID-19 4%, iar cea despre schimbările climatice 3%.

4. EDMO spune că dezinformarea despre COVID-19 a crescut cu două puncte procentuale, probabil pe fondul falsurilor legate de focarul de hantavirus.

5. Cea mai răspândită poveste falsă din mai a fost că focarul de hantavirus ar fi fost „înscenat”, într-o narațiune de tip „plandemie”.

Brief-ul EDMO arată că, în mai 2026, dezinformarea europeană a fost dominată în continuare de războiul din Ucraina și de imigrație, dar alerta privind hantavirusul a readus în circulație reflexe informaționale formate în timpul pandemiei COVID-19. Asta înseamnă că un eveniment medical nou nu este tratat separat de ecosistemul vechilor teorii conspiraționiste, ci este absorbit imediat în narațiuni deja cunoscute.

EDMO a colectat informațiile printr-un chestionar trimis organizațiilor de fact-checking din rețea. Perioada analizată este 1-31 mai 2026, iar la brief au contribuit 32 de organizații. În total, acestea au publicat 1.558 de articole de verificare a informațiilor false sau manipulatoare.

Ucraina a rămas cea mai vizată temă. 159 de articole, adică 10% din total, au vizat dezinformarea legată de Ucraina. Imigrația a urmat cu 113 articole, echivalentul a 7%. Dezinformarea despre Uniunea Europeană a reprezentat 82 de articole, 5% din total, iar cea despre COVID-19 a ajuns la 61 de articole, 4%. Alte teme monitorizate au inclus schimbările climatice, războiul dintre Israel, Statele Unite și Iran, criza din Palestina și dezinformarea despre LGBTQ+ și teme de gen.

Creșterea dezinformării despre COVID-19 este legată, potrivit EDMO, de evenimentele asociate focarului de hantavirus. După 2 mai, în urma raportării de către Organizația Mondială a Sănătății a unui focar de hantavirus pe vasul de croazieră MV Hondius, au început să circule afirmații false despre virus.

Cea mai importantă narațiune a fost că focarul ar fi fost „înscenat”. EDMO o descrie ca parte a unei teorii conspiraționiste de tip „plandemie”, o formulă folosită anterior pentru a sugera că pandemia COVID-19 ar fi fost planificată sau manipulată de autorități, organizații internaționale ori companii farmaceutice.

Alte falsuri au încercat să lege direct hantavirusul de pandemia COVID-19. Unele postări au susținut că hantavirusul ar fi un efect secundar al vaccinurilor anti-COVID. Altele au prezentat focarul ca pe o nouă etapă a unei presupuse strategii de vaccinare în masă. EDMO notează că umbra dezinformării legate de COVID-19 rămâne prezentă asupra falsurilor despre hantavirus, așa cum s-a întâmplat și în alte urgențe de sănătate publică.

Narațiunile despre companiile farmaceutice au fost reluate imediat. Au circulat afirmații potrivit cărora companiile ar fi creat virusul și ar avea deja pregătit un vaccin. O altă afirmație falsă îl prezenta pe directorul Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, ca și cum ar fi spus că focarul va fi exploatat pentru vaccinarea copiilor.

Aceste mesaje funcționează printr-un mecanism familiar: un eveniment real, în acest caz un focar raportat de autorități sanitare, este combinat cu vechi suspiciuni despre vaccinuri, instituții internaționale și profitul industriei farmaceutice. Pentru publicul care a fost expus ani de zile la narațiuni despre COVID-19, astfel de falsuri nu trebuie să construiască o poveste de la zero. Ele doar reactivează neîncrederea deja existentă.

EDMO menționează și exemple de fearmongering, adică mesaje care urmăresc să producă panică. Printre acestea s-au aflat o hartă care ar fi arătat presupuse cazuri de hantavirus în întreaga lume și afirmația falsă că Franța și-ar fi închis școlile din cauza focarului.

Pentru cititori, miza nu este doar dacă o poveste falsă despre un virus este crezută sau nu. Problema este modul în care urgențele medicale pot fi folosite pentru a slăbi încrederea în comunicarea de sănătate publică. Dacă fiecare nou focar este prezentat ca dovadă a unei conspirații, autoritățile, medicii și jurnaliștii ajung să comunice într-un spațiu deja contaminat de suspiciune.

Brief-ul arată că dezinformarea despre sănătate nu a fost singura zonă importantă. Ucraina și ucrainenii au rămas ținte constante. EDMO spune că dezinformarea pro-rusă legată de incidente sau atacuri cu drone a încercat să răspândească frică în rândul publicului european și să transfere asupra Ucrainei responsabilitatea pentru riscul de escaladare.

Una dintre cele patru povești false cu cea mai largă circulație în Uniunea Europeană în mai a fost că drona care a lovit România pe 29 mai ar fi fost o operațiune de tip false flag. În aceeași zonă au continuat să circule afirmații false despre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și despre presupusa corupție a elitei ucrainene.

Ucrainenii refugiați au fost vizați în mai multe țări din Europa de Est. În Lituania, a circulat afirmația falsă că ucrainenii ar fi aruncat ajutoare la câini. În Polonia, o altă narațiune falsă susținea că soldați ucraineni ar fi vandalizat un cimitir polonez. În Bulgaria, dezinformarea a afirmat că televiziunea publică BNT ar fi început să difuzeze știri ucrainene ca parte a unui presupus proiect de „ucrainizare”.

Imigrația a fost a doua mare temă. După atacurile cu mașina din Modena și Leipzig, dezinformarea a încercat să transforme evenimentele în dovezi pentru narațiuni anti-imigrație și islamofobe. EDMO notează că, în aceste cazuri, atacatorii nu erau imigranți sau extremiști islamici, dar falsurile au circulat totuși, inclusiv afirmații despre presupuse manifestații masive împotriva imigrației și în sprijinul partidului AfD.

Aceste episoade au alimentat și narațiuni mai vechi, precum teoria „marii substituții”. Au circulat afirmații false că araba va deveni limbă oficială în Franța, că o școală medicală din Slovenia ar fi eliminat carnea de porc din meniuri sau că Amsterdam ar fi interzis publicitatea la carne.

Brief-ul include și un indicator important despre AI. Ponderea conținutului de dezinformare creat sau manipulat cu inteligență artificială a scăzut cu trei puncte procentuale față de aprilie și a revenit la nivelurile din octombrie 2025. Din cele 1.558 de articole de fact-checking, 175 au vizat conținut generat sau manipulat cu AI, adică 11% din total.

Scăderea nu înseamnă că AI a devenit irelevantă. EDMO arată că AI a fost folosită în continuare pentru falsuri despre Ucraina, inclusiv un video despre evacuarea Ambasadei Statelor Unite la Kiev, și despre imigrație, cu un video manipulat în care un bărbat sirian ar fi dat în judecată statul german pentru beneficii sociale mai mari.

În mai a continuat și narațiunea care o prezintă pe premierul italian Giorgia Meloni drept o figură internațională anti-Statele Unite și anti-Israel. EDMO notează că lidera italiană a fost vizată și de conținut sexist generat cu AI.

Cele patru povești false cu cea mai largă circulație în Uniunea Europeană în mai au fost: afirmația că focarul de hantavirus este înscenat, conținutul care exagera amploarea manifestației anti-imigrație de la Londra din 16 mai, afirmația că Donald Trump s-ar fi înclinat în fața lui Xi Jinping la întâlnirea bilaterală din 14-15 mai și narațiunea că drona care a lovit România pe 29 mai ar fi fost o operațiune false flag.

La nivel național, EDMO identifică alte teme semnificative: afirmații false despre plicurile electorale din Andaluzia, falsuri despre manifestații în Leipzig, narațiuni despre legături ale atacatorului premierului slovac Robert Fico cu partide de opoziție și afirmația că Danemarca se va retrage din organizații internaționale, inclusiv Uniunea Europeană, ONU și OMS.

Imaginea generală este aceea a unui ecosistem de dezinformare care se adaptează rapid. Un focar de boală devine „plandemie”, un incident cu drone devine „false flag”, un atac local devine argument anti-imigrație, iar un video manipulat cu AI devine probă falsă într-o dezbatere politică.

Pentru Uniunea Europeană, miza este dublă. Pe de o parte, dezinformarea continuă să urmărească subiecte geopolitice majore, precum Ucraina, migrația și relațiile internaționale. Pe de altă parte, sănătatea publică rămâne o poartă prin care vechile teorii conspiraționiste pot reveni rapid în circulație. În acest sens, hantavirusul nu a creat o narațiune complet nouă, ci a redeschis arhiva de suspiciuni, frici și reflexe informaționale rămase după COVID-19.

Brief-ul lunar EDMO nr. 60, „Hantavirus disinformation rekindles COVID and vaccines conspiracy theories”, a fost publicat la 15 iunie 2026 de European Digital Media Observatory. Informațiile au fost colectate printr-un chestionar transmis organizațiilor din rețeaua EDMO de fact-checking. Perioada de referință a fost 1-31 mai 2026, iar editorii principali ai brief-ului au fost Lucia Bertoldini și Tommaso Canetta, Pagella Politica/Facta.