Laura Codruța Kövesi avertizează că rețelele de fraudă vamală se mută între porturile europene după controale

Laura Codruța Kövesi a avertizat în Parlamentul European că rețelele de fraudă vamală și de TVA se pot muta rapid între porturile Uniunii Europene dacă autoritățile nu acționează simultan în punctele vulnerabile de intrare pe piața europeană. Șefa Parchetului European a spus că dosarele instituției arată cum grupările de crimă organizată folosesc porturile, declarațiile vamale false și importurile subevaluate pentru a produce prejudicii majore bugetelor publice.

Pe scurt

1. LauraCodruța Kövesi a avertizat că rețelele criminale se pot muta dintr-un port european în altul după intervențiile autorităților.

2. Șefa Parchetului European a invocat cazul Calypso din portul Pireu, cu un prejudiciu estimat la 800 de milioane de euro din fraudă de TVA și fraudă vamală.

3. În cadrul acțiunii, Parchetul European a sechestrat 2.400 de containere și a găsit 2,5 milioane de euro în numerar în birouri ale unor funcționari vamali și brokeri.

4. Kövesi a spus că, după acțiunea Parchetului European, veniturile Greciei din declarații vamale au crescut puternic.

5. Ea a avertizat că, fără măsuri în toate porturile, apare un efect de „saltea cu apă”: presiunea într-un loc mută frauda în altul.

Avertismentul a fost făcut în cadrul unei audieri comune a Subcomisiei pentru chestiuni fiscale și a Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European, dedicată cooperării dintre Parchetul European, OLAF și Eurofisc în combaterea fraudei de TVA și vamă. Discuția a arătat că porturile au devenit un punct critic pentru protejarea veniturilor UE, mai ales în contextul importurilor masive, comerțului online și rețelelor care pot opera în mai multe state membre.

Pentru cititorul care nu urmărește zilnic acest domeniu, porturile nu sunt doar infrastructuri comerciale. Ele sunt puncte de intrare pentru milioane de containere, colete și mărfuri care ajung pe piața unică. Dacă valoarea bunurilor este declarată fals, dacă originea este ascunsă sau dacă marfa este direcționată prin firme intermediare, pierderile pot apărea atât la taxele vamale, cât și la TVA.

Kövesi a spus că, atunci când se discută despre interesele financiare ale Uniunii Europene, atenția publică se concentrează adesea pe cheltuieli și pe folosirea fondurilor europene. Ea a insistat însă că veniturile sunt la fel de importante, iar în zona veniturilor problemele majore sunt frauda de TVA și frauda vamală.

Șefa Parchetului European a legat acest risc de controlul asupra frontierelor și porturilor. Ea a afirmat că Parchetul European vede grupări de crimă organizată, în special din patru țări, și a menționat grupări din China despre care a spus că au control asupra unor frontiere. Formularea trebuie citită ca o afirmație făcută de Kövesi în audiere, în contextul dosarelor investigate de instituția pe care o conduce.

Cazul cel mai concret invocat a fost Calypso, din portul Pireu. Potrivit Laurei Kövesi, în acest dosar o grupare de crimă organizată ar fi produs prejudicii de 800 de milioane de euro prin fraudă de TVA și fraudă vamală.

Ea a descris și amploarea intervenției. În ziua acțiunii, Parchetul European a sechestrat 2.400 de containere și a găsit 2,5 milioane de euro în numerar în birouri ale unor funcționari vamali și brokeri. Aceste elemente arată, potrivit șefei Parchetului European, că frauda vamală nu este doar o problemă de documente greșite, ci poate implica rețele, complicități și fluxuri mari de bani.

Kövesi a spus că intervenția Parchetului European a produs două efecte importante. Primul a fost creșterea puternică a veniturilor Greciei din declarații vamale, fapt care, potrivit ei, a fost confirmat de ministrul grec al finanțelor. Al doilea a fost mutarea activităților criminale către alte porturi.

Acest al doilea efect este esențial pentru înțelegerea problemei. Dacă autoritățile acționează într-un singur port, rețeaua nu dispare neapărat. Ea poate muta importurile, firmele, documentele sau intermediarii către alt punct de intrare, unde controalele sunt mai slabe sau informațiile nu circulă suficient de repede.

„Dacă nu luăm toate măsurile în toate porturile, vom avea acest efect de saltea cu apă”, a spus Kövesi. Imaginea este simplă: când apeși într-un loc, presiunea apare în altul. În cazul fraudei vamale, un control eficient într-un port poate împinge rețeaua către alt port dacă răspunsul european nu este coordonat.

Directorul general al OLAF, Peter Clement, a confirmat importanța acestui tip de abordare integrată. El a spus că OLAF a contribuit în Operation Calypso prin analiza tiparelor și a datelor primite de la Parchetul European. Clement a explicat că realitatea actuală este una a amestecului de activități, cu bunuri legale și ilicite, nereguli, fraudă, produse cu risc și scheme comerciale complexe care pot circula împreună.

OLAF are un rol special în zona vamală. Clement a spus că instituția poate contribui semnificativ la monitorizarea comerțului, a containerelor, transporturilor și livrărilor, iar această expertiză este unică la nivelul UE. În același timp, el a indicat probleme precum date vamale și de TVA incomplete, intrarea masivă a bunurilor de e-commerce și lacunele din sistemele de schimb de informații.

Pentru bugetul UE, frauda vamală are o miză directă. Taxele vamale sunt venituri proprii tradiționale ale Uniunii, iar TVA contribuie la finanțele publice ale statelor membre și la resursele europene. Atunci când mărfurile sunt subevaluate sau trec prin declarații false, pierderea nu este abstractă: sunt bani care nu ajung la bugete și care pot trebui compensați de contribuabilii corecți.

Pentru firme, efectul este concurența neloială. Un importator care declară corect valoarea bunurilor și plătește taxele datorate se află în dezavantaj față de un operator care aduce aceleași produse cu valori false, origine ascunsă sau scheme de TVA. Rezultatul poate fi un preț artificial mai mic pentru produsele frauduloase și presiune asupra companiilor care respectă regulile.

Kövesi a insistat că măsurile administrative nu sunt suficiente atunci când în spatele schemelor se află grupări de crimă organizată. Prevenția, controalele și recuperarea banilor sunt necesare, dar, în opinia șefei Parchetului European, rețelele puternice trebuie scoase din circuit prin anchete penale, confiscări, urmărirea activelor și cooperare rapidă între state.

Audierea a arătat și că datele sunt decisive. OLAF poate identifica tipare comerciale și vamale la nivel transfrontalier. Eurofisc poate semnala rapid riscuri de fraudă de TVA. Parchetul European poate conecta dosarele penale și poate coordona investigații în mai multe state membre. Dar această arhitectură funcționează numai dacă informațiile circulă rapid și dacă instituțiile au resursele și instrumentele IT necesare.

Cazul Calypso este relevant tocmai pentru că arată ce poate produce o intervenție europeană coordonată. Dacă un port devine mai greu de folosit pentru fraudă, veniturile pot crește, iar mecanismul ilegal poate fi lovit. Dar exemplul arată și limita intervențiilor izolate: fără presiune simultană în alte porturi și fără schimb de informații în timp real, rețelele se pot adapta.

Mesajul politic al Laurei Kövesi este că UE trebuie să trateze frauda vamală ca pe o problemă europeană, nu ca pe o sumă de cazuri locale. Porturile sunt porți ale pieței unice, iar o breșă într-un punct de intrare poate afecta veniturile, competiția și securitatea economică în mai multe state membre.