Insulele și comunitățile de coastă intră pentru prima dată într-o strategie dedicată a Uniunii Europene

Comisia Europeană a adoptat primele strategii dedicate insulelor și comunităților de coastă din Uniunea Europeană, într-o încercare de a trata mai coerent problemele unor teritorii aflate între izolare, presiune climatică și dependență economică de mare. Cele două inițiative vizează 17 milioane de oameni care trăiesc pe peste 4.000 de insule din 16 state membre și 95 de milioane de persoane care locuiesc de-a lungul celor 70.000 de kilometri de coastă ai Uniunii Europene sau în zone costiere din 22 de state membre.

Strategiile pornesc de la ideea că insulele și comunitățile de coastă au nevoie de politici adaptate, nu doar de includerea lor în programe generale. Comisia propune ca economia, conectivitatea, energia, mediul, demografia și securitatea să fie tratate împreună, astfel încât dificultățile acestor teritorii să fie transformate în oportunități de dezvoltare și reziliență.

Pe scurt

1. Comisia Europeană a adoptat primele strategii ale Uniunii Europene dedicate insulelor și comunităților de coastă.

2. Strategia pentru insule vizează 17 milioane de persoane de pe peste 4.000 de insule locuite din 16 state membre.

3. Strategia pentru comunități de coastă privește 95 de milioane de persoane care trăiesc de-a lungul celor 70.000 de kilometri de coastă ai Uniunii Europene sau în zone costiere.

4. Insulele se confruntă cu izolare geografică, conectivitate redusă, costuri mari de transport, dependență de turism, energie fosilă, vulnerabilitate climatică, depopulare și acces mai dificil la servicii.

5. Comunitățile de coastă sunt afectate de schimbări climatice, pierderea biodiversității marine, poluare, turism dezechilibrat, lipsa locuințelor accesibile și locuri de muncă sezoniere.

Pentru insule, Comisia identifică probleme care afectează direct calitatea vieții și sustenabilitatea economică: izolarea geografică, piețe mici și fragmentate, costuri ridicate de transport, durate mari de călătorie, conectivitate redusă, dependență excesivă de turism și de combustibili fosili, lipsă de apă, depopulare și acces mai dificil la servicii esențiale.

Strategia pentru insule este structurată pe patru direcții. Prima urmărește dezvoltarea economică, conectivitatea, competitivitatea și inovarea, prin antreprenoriat, diversificarea economiilor locale, turism durabil și digitalizare. A doua vizează securitatea energetică, protecția mediului și reziliența climatică, inclusiv prin decarbonizare, energie regenerabilă, adaptare climatică și protecția biodiversității.

A treia direcție privește comunitățile și demografia. Comisia propune consolidarea serviciilor publice, a sănătății, locuirii, educației și incluziunii sociale, pentru a limita depopularea și plecarea tinerilor. A patra direcție vizează securitatea și pregătirea pentru crize, inclusiv dezastre naturale legate de criza climatică, riscuri maritime și amenințări emergente.

Comisia propune și un dialog regulat între instituțiile europene și actorii care reprezintă interesele insulelor. Statele membre sunt invitate să includă măsuri dedicate insulelor în viitoarele planuri naționale și regionale de parteneriat, inclusiv pentru conectivitate, servicii și infrastructură, și să dezvolte instrumente teritoriale de investiții pentru strategii integrate.

Pentru comunitățile de coastă, Comisia pleacă de la dubla lor poziție: sunt spații economice și culturale puternic legate de mare, dar și zone aflate în prima linie a schimbărilor climatice. Creșterea nivelului mării, degradarea biodiversității marine și poluarea afectează reziliența lor, iar presiunile sociale vin din turism dezechilibrat, locuințe inaccesibile, activitate economică sezonieră și oportunități limitate pentru tineri.

Strategia pentru comunități de coastă are trei priorități. Prima este prosperitatea, printr-o economie albastră mai dinamică și diversificată, cu noi modele de afaceri precum pescaturismul, bioeconomia și energia regenerabilă offshore. A doua este reziliența la schimbări climatice și la riscuri de mediu, economice, sociale și de securitate. A treia este calitatea vieții, prin comunități atractive, incluzive și locuibile, care își păstrează cultura maritimă, patrimoniul și identitatea locală.

Printre măsurile anunțate se află implicarea comunităților de coastă în planificarea spațiului maritim prin viitorul Ocean Act, susținerea clusterelor de bioeconomie albastră, dezvoltarea unui sistem de certificare pentru creditele de carbon albastru și sprijin pentru adaptare climatică prin evaluări de risc, cartografierea investițiilor și consolidarea capacității locale.

Vicepreședintele executiv Raffaele Fitto a spus că Uniunea Europeană are pentru prima dată strategii dedicate insulelor și comunităților de coastă, care recunosc atât dificultățile lor, cât și potențialul lor. El a legat noile strategii de transport, energie verde, economii locale și provocări demografice.

Comisarul pentru pescuit și oceane, Costas Kadis, a spus că zonele de coastă, unde trăiesc 95 de milioane de persoane, sunt locul în care economia europeană și oceanul se întâlnesc. El a avertizat că schimbările climatice, creșterea nivelului mării și pierderea biodiversității le pun în pericol viitorul, iar strategia urmărește să întărească economia albastră, infrastructura și patrimoniul local.

Cele două strategii sunt aliniate cu Pactul european pentru oceane, lansat în 2025, și completează politicile europene privind clima, coeziunea și dezvoltarea durabilă. Regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene nu sunt acoperite de aceste propuneri, deoarece vor fi vizate de o strategie separată, bazată pe statutul lor specific din tratate, care urmează să fie prezentată mai târziu în acest an.