Israelul a aplicat doar parțial înțelegerea privind ajutoarele pentru Gaza, constată Comisia Europeană și șefa diplomației UE

Israelul a aplicat doar parțial înțelegerea convenită cu Uniunea Europeană în iulie 2025 pentru extinderea accesului ajutoarelor în Gaza, constată Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. Evaluarea lor privind respectarea dreptului internațional umanitar în 2025 recunoaște că negocierile au contribuit la atenuarea blocadei israeliene, dar arată că angajamentele privind operațiunile umanitare nu au fost îndeplinite integral.

Constatarea apare în al nouălea raport anual privind aplicarea orientărilor UE pentru promovarea respectării dreptului internațional umanitar, publicat de Comisie și de Înaltul Reprezentant. Documentul examinează acțiunile europene din 2025 și permite confruntarea angajamentelor negociate în acel an cu evaluarea ulterioară a celor care au coordonat demersul diplomatic.

În formularea raportului, înțelegerea „nu a fost aplicată integral de interlocutorii israelieni”, deși a permis o atenuare a blocadei. Evaluarea nu precizează însă care dintre angajamente a rămas neîndeplinit și în ce proporție. Concluzia documentată este astfel una de aplicare parțială, fără un calcul al transporturilor suplimentare sau al ajutoarelor distribuite ca rezultat al negocierii europene.

Kallas a mandatat negocierea după reuniunea miniștrilor de externe ai UE din iunie 2025. Christophe Bigot a lucrat cu Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene, DG ECHO, și cu Serviciul European de Acțiune Externă. Cele peste 25 de ore de consultări cu oficiali ai guvernului israelian au urmărit obținerea unor condiții concrete de acces pentru organizațiile care asistau populația din Gaza.

Creșterea numărului de camioane era una dintre componentele înțelegerii. Angajamentele includeau și facilitarea trecerii frontierei, intrarea combustibilului, îmbunătățirea securității operațiunilor și accesul personalului umanitar în Gaza. Negocierea privea astfel atât aprovizionarea, cât și posibilitatea organizațiilor de a desfășura operațiuni în interiorul teritoriului.

Primele îmbunătățiri au fost semnalate public de Kallas la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 15 iulie 2025. Șefa diplomației UE menționa mai multe camioane și provizii, deschiderea unor puncte de acces și repararea liniilor electrice, dar cerea Israelului măsuri suplimentare. Ea anunța verificarea angajamentelor la fiecare două săptămâni. Miniștrii discutau totodată posibile măsuri după evaluarea respectării articolului 2 din Acordul de asociere UE–Israel, alegerea lor revenind statelor membre.

Dincolo de trecerea transporturilor, negocierile au vizat și ce bunuri puteau intra în Gaza. Bigot a cerut direct reprezentanților militari israelieni reducerea restricțiilor legate de lista bunurilor cu dublă utilizare. Potrivit raportului european, aceste restricții împiedicau livrarea ajutoarelor, reconstrucția și furnizarea serviciilor esențiale, afectând astfel și lucrările necesare pentru refacerea condițiilor de viață.

O altă dificultate privea organizațiile care trebuiau să ducă ajutoarele la populație. Bigot a exprimat, în discuțiile cu interlocutorii israelieni, îngrijorări privind cadrul de înregistrare a organizațiilor neguvernamentale internaționale introdus de Israel în 2025. Raportul avertizează că aceste reguli puteau afecta grav operațiunile umanitare atât în Gaza, cât și în Cisiordania, adăugând o problemă administrativă obstacolelor de acces fizic.

Lipsa echipamentelor continuă să aibă consecințe concrete. Într-o actualizare umanitară din septembrie 2026, Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, OCHA, descrie cum insuficiența utilajelor, combustibilului și pieselor de schimb limitează salvarea persoanelor și repararea clădirilor avariate. ONU solicită aprobări israeliene pentru intrarea materialelor necesare acestor operațiuni. Această evaluare recentă descrie nevoile de pe teren, fără să izoleze efectul înțelegerii negociate de UE în 2025.

Raportul european arată că demersurile diplomatice au continuat și după planul pentru Gaza mediat de Statele Unite. Bigot a menținut contacte cu centrul de coordonare civil-militară sprijinit de Washington, implicat în monitorizarea fluxurilor de ajutor și a încălcărilor încetării focului. Obiectivele planului includeau refacerea rețelelor de apă, electricitate și canalizare, repararea spitalelor și brutăriilor și intrarea echipamentelor pentru îndepărtarea molozului și redeschiderea drumurilor — operațiuni pentru care accesul materialelor rămânea esențial.