Kaja Kallas a propus miercuri, 11 noiembrie, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, ca eurodeputații să ceară Rusiei să faciliteze coridoare umanitare și să permită accesul organizațiilor independente la copiii ucraineni deportați sau ținuți în teritoriile ocupate. Șefa diplomației UE a cerut măsuri pentru reunirea copiilor cu familiile și a spus că întoarcerea lor trebuie să facă parte din orice acord care pune capăt războiului.
Pe scurt
-
Kallas a cerut ca ONU, UNICEF și Comitetul Internațional al Crucii Roșii să poată ajunge în locurile unde sunt ținuți copiii și ca aceștia să poată comunica în siguranță cu familiile.
-
Kallas a invocat peste 20.500 de copii deportați și 2.790 de copii întorși până în noiembrie, dintre care 13 în săptămâna precedentă.
-
Experții independenți ai Mecanismului de la Moscova al OSCE au documentat îndoctrinarea și militarizarea copiilor. În septembrie, UE a sancționat încă 10 persoane și 17 entități pentru implicarea în deportări, transferuri forțate și asimilare.
-
Parlamentul European are programat pe 12 noiembrie votul asupra rezoluției privind copiii deportați și cei care trăiesc sub ocupație.
În intervenția de închidere, Kallas a cerut acces la instituțiile și locurile unde sunt ținuți minorii, pentru ONU, UNICEF, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și alte organisme independente. Accesul ar permite identificarea copiilor, verificarea situației lor și pregătirea întoarcerii în siguranță. Kallas a cerut și contacte regulate și sigure cu părinții, rudele și tutorii legali, precum și încetarea atacurilor asupra școlilor, grădinițelor, universităților, adăposturilor școlare și autobuzelor școlare.
La deschiderea dezbaterii, Kallas a vorbit despre peste 20.500 de copii deportați ilegal. În documentarea Comisiei Europene, cifra include deportările în Rusia și transferurile forțate în teritoriile ucrainene ocupate. Kallas a spus că, până în noiembrie, 2.790 de copii s-au întors, inclusiv 13 copii și adolescenți în săptămâna anterioară dezbaterii. Ea a dat exemplul unui tânăr care primise o notificare de încorporare în armata rusă după ce împlinise 18 ani.
Pagina de context a Comisiei indică puțin peste 2.100 de întoarceri, fără să precizeze data de referință. Bilanțul de 2.790 este cel prezentat de Kallas în plen, pe 11 noiembrie. Fără date comparabile despre perioade și criterii, diferența dintre cifre nu permite calcularea numărului de întoarceri recente.
Raportul publicat pe 9 iulie de experți independenți în cadrul Mecanismului de la Moscova al OSCE descrie îndoctrinarea și militarizarea copiilor ucraineni. Experții documentează schimbarea programelor școlare, restrângerea folosirii limbii ucrainene și implicarea copiilor în activități militar-patriotice. Aceste practici îi afectează și pe copiii care trăiesc în teritoriile ocupate și care nu au fost mutați.
În martie, Comisia de anchetă a ONU privind Ucraina a concluzionat că deportarea și transferul forțat de către autoritățile ruse, precum și disparițiile forțate asociate, constituie crime împotriva umanității. Comisia verificase cazurile a peste 1.200 de copii din cinci regiuni. Aproximativ 80% dintre copiii din cazurile documentate nu se întorseseră la momentul evaluării.
Pe 28 septembrie, Consiliul UE a sancționat încă 10 persoane și 17 entități pentru implicarea în deportări, transferuri forțate și asimilare. Lista include tabăra Songdowon din Coreea de Nord, despre care Consiliul spune că a participat la programe prin care copii din teritoriile ocupate au fost duși acolo în coordonare cu Rusia. Sancțiunile prevăd înghețarea activelor și, pentru persoanele fizice, restricții de călătorie. Într-o procedură separată, Curtea Penală Internațională a emis în martie 2023 mandate de arestare pentru Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova, pentru presupusele crime de război de deportare și transfer ilegal al copiilor.
În dezbaterea grupurilor politice, Thijs Reuten (S&D) a legat întoarcerea copiilor și tragerea la răspundere a celor implicați de un acord de pace. Rihards Kols (ECR) a cerut sancțiuni mai ample, iar Petras Auštrevičius (Renew Europe) a susținut întoarcerea necondiționată. Özlem Demirel (Stânga) a cerut o strategie diplomatică mai clară pentru încheierea războiului.
Votul în plen este programat pe 12 noiembrie. Rezoluția va exprima poziția politică a Parlamentului. Deschiderea coridoarelor și accesul la copii ar necesita cooperarea autorităților care controlează locurile unde sunt ținuți.
