Kallas cere mai multe nave pentru escortele ASPIDES; summitul UE–CCG a fost amânat din motive de securitate

Kaja Kallas a cerut statelor membre să transforme promisiunile de contribuții la operațiunea navală ASPIDES în nave efectiv desfășurate, avertizând că Uniunea Europeană nu poate răspunde tuturor companiilor care solicită escortă în Marea Roșie. În intervenția din Parlamentul European din 20 octombrie, șefa diplomației UE a anunțat și trimiterea unui ofițer de legătură pentru coordonarea cu coaliția condusă de Arabia Saudită. Apelul vine după amânarea summitului UE–Consiliul de Cooperare al Golfului, programat la Riyadh pentru 24 octombrie, pe fondul deteriorării securității regionale.

Kallas a descris o cerere foarte mare de sprijin din partea companiilor maritime și un număr insuficient de nave pentru a le ajuta pe toate. Contribuțiile suplimentare anunțate de state sunt importante, a spus ea, dar trebuie să ajungă pe mare pentru ca Uniunea să rămână un furnizor credibil de securitate. Declarația nu precizează numărul exact al navelor disponibile în acea zi și nu confirmă sosirea unor fregate suplimentare.

Ofițerul de legătură anunțat ar urma să faciliteze coordonarea și să evite suprapunerea activităților cu coaliția condusă de Arabia Saudită. Kallas a prezentat desfășurarea drept o acțiune viitoare, fără să spună că aceasta fusese deja realizată. A insistat că ASPIDES protejează transporturile comerciale și nu participă la războiul din regiune. Operațiunea, lansată în februarie 2024, are un mandat defensiv, fără lovituri asupra unor ținte terestre din Yemen.

Deficitul de nave nu este o problemă anunțată pentru prima dată la 20 octombrie. La conferința de presă de după Consiliul Afaceri Externe din 12 octombrie, Kallas spusese că operațiunea are nevoie de cel puțin zece nave și că acest nivel nu fusese atins. Noua intervenție arată că lipsa mijloacelor persistă și pune accentul pe desfășurarea contribuțiilor promise și pe coordonarea regională.

Summitul cu statele din Golf fusese deja amânat la 15 octombrie. În comunicatul Secretariatului General al Consiliului de Cooperare al Golfului, secretarul general Jasem Mohamed Albudaiwi a invocat continuarea atacurilor Houthi asupra obiectivelor civile saudite, suspendarea prelungită a operațiunilor aeriene la aeroportul internațional King Khalid și siguranța delegațiilor. Reuniunea din 24 octombrie urma să fie reprogramată pentru o dată convenită de ambele părți; comunicatul nu stabilea o nouă dată.

În discursul din 20 octombrie, Kallas a condamnat atacurile Houthi asupra Palatului Prezidențial din Aden, aeroportului din Riyadh și zonelor rezidențiale ale capitalei saudite. A exprimat solidaritate cu Arabia Saudită și guvernul Yemenului și a atribuit Iranului un rol în finanțarea, echiparea și pregătirea rebelilor Houthi. Aceste afirmații sunt pozițiile prezentate de Înaltul Reprezentant în dezbatere. Referindu-se la cererile unor eurodeputați de includere a mișcării pe lista UE a organizațiilor teroriste, Kallas a spus că este necesar acordul tuturor statelor membre; nu a anunțat adoptarea unei asemenea decizii.

Importanța economică a rutelor maritime a fost un alt argument al intervenției. Kallas a estimat că aproximativ o cincime din comerțul UE trece prin Marea Roșie, fără să precizeze metodologia calculului. Pentru companii, riscurile pot influența alegerea rutelor, asigurările și timpul de transport. Evitarea Canalului Suez prin ocolirea Africii prelungește călătoriile, dar costurile efective depind de destinație, încărcătură și condițiile pieței.

Sprijinul european pentru Yemen cuprinde instrumente diferite de finanțarea protecției navale. Planul DG ECHO pentru 2026 prevede 85 de milioane de euro pentru asistență umanitară. Kallas a menționat separat încă 2,5 milioane de euro mobilizate pentru intervenții umanitare de urgență din septembrie. Bugetul publicat confirmă alocarea anuală, iar declarația indică mobilizarea suplimentară; aceste documente nu constituie un bilanț al tuturor plăților efectuate.

Un acord distinct, de 9 milioane de euro, a fost semnat la 6 octombrie la Amman de Delegația UE în Yemen și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Proiectul MASAR urmărește consolidarea administrațiilor locale, îmbunătățirea serviciilor și investiții stabilite pornind de la prioritățile comunităților. Valoarea acordului nu reprezintă bani destinați escortelor militare și nici o confirmare că întreaga sumă a fost deja cheltuită.

Pentru Mecanismul ONU de Verificare și Inspecție în Yemen, UNVIM, Consiliul a aprobat la 22 septembrie o sumă de referință de 2.480.794,55 euro, pentru perioada 1 octombrie 2026–31 decembrie 2027. Decizia sprijină consolidarea mecanismului în porturile Hodeidah, Saleef și Ras Issa și, când este necesar, în alte puncte din țările vecine. UNVIM contribuie la verificarea transporturilor și la aplicarea embargoului asupra armelor, în cadrul unei strategii care urmărește și satisfacerea nevoilor populației.

În discurs, Kallas a rotunjit sprijinul pentru UNVIM la 2,5 milioane de euro. Acesta este instrumentul aprobat în septembrie, nu încă o finanțare care să se adauge celor 2,48 milioane prevăzute în decizie. Este, în schimb, distinct de cei 2,5 milioane de euro pentru urgențe umanitare, de bugetul anual DG ECHO și de acordul MASAR. Finanțările au perioade și obiective diferite și nu formează un singur pachet nou anunțat la Strasbourg.

Kallas a avertizat că peste 22 de milioane de persoane din Yemen au nevoie de ajutor și că aproximativ 200.000 au fost nevoite să își părăsească locuințele din august, pe lângă populația deja strămutată. A cerut sprijin pentru medierea ONU și reluarea negocierilor politice. Pentru Uniune, întărirea escortelor comerciale și coordonarea cu partenerii regionali rămân măsuri de securitate, în timp ce asistența pentru populație și diplomația răspund unor nevoi pe care protecția navală nu le poate rezolva singură.