Kallas spune că rachete și drone rusești au încălcat spațiul aerian al Moldovei pe fondul presiunilor hibride

Rachete și drone rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova în contextul atacurilor asupra Ucrainei, iar presiunile asupra țării depășesc incidentele militare și includ acțiuni hibride menite să intimideze și să afecteze funcționarea societății, a declarat Kaja Kallas după reuniunea Consiliului de Asociere UE–Republica Moldova. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a legat incidentele recente de necesitatea consolidării capacităților moldovenești de apărare și reziliență, fără a anunța însă o nouă alocare financiară pentru apărarea antiaeriană.

Declarațiile au fost făcute după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere UE–Republica Moldova, organizată la Bruxelles. Reuniunea a adus împreună reprezentanții instituțiilor europene și ai Guvernului moldovean pentru discuții privind procesul de aderare, securitatea, reformele, energia, economia și cooperarea în politica externă.

Kallas a legat direct situația de securitate a Republicii Moldova de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Potrivit intervenției sale, atacurile rusești au produs din nou încălcări ale spațiului aerian moldovenesc, inclusiv prin rachete și drone care au traversat teritoriul țării.

Incidentele sunt importante pentru Republica Moldova deoarece războiul din statul vecin nu mai produce doar consecințe economice și energetice, ci și riscuri fizice directe pentru teritoriul și populația sa. Autoritățile moldovenești au fost obligate în mod repetat să monitorizeze obiecte aeriene, să investigheze fragmente căzute pe teritoriul țării și să adapteze sistemele de supraveghere la atacurile lansate asupra Ucrainei.

Kallas a prezentat însă amenințarea rusă într-un cadru mai larg decât cel strict militar. Ea a vorbit despre presiunile hibride asupra Republicii Moldova și despre încercări de intimidare și perturbare a societății. În această categorie intră amenințările care nu presupun în mod necesar un atac militar convențional și care pot viza instituțiile, spațiul informațional, infrastructura, securitatea cibernetică sau procesele democratice.

Pentru Uniunea Europeană, sprijinul pentru Republica Moldova combină astfel măsurile de apărare cu instrumentele pentru reziliență și securitate internă. Kallas a amintit cooperarea prin misiunea UE din Republica Moldova și sprijinul destinat combaterii amenințărilor hibride, precum și dezvoltarea unor capacități prin care autoritățile de la Chișinău să poată răspunde mai bine incidentelor de securitate.

Componenta militară a sprijinului european a crescut în ultimii ani prin Facilitatea europeană pentru pace. În cadrul conferinței a fost invocat un sprijin cumulat de 317 milioane EUR pentru Republica Moldova prin acest instrument.

O parte importantă a acestei sume este măsura de 120 de milioane EUR destinată consolidării capacităților de apărare antiaeriană. Aceasta nu reprezintă însă o nouă alocare făcută cu ocazia Consiliului de Asociere. Consiliul UE aprobase măsura în iulie 2026, iar 2EU a relatat deja atât decizia de finanțare, cât și pregătirile ulterioare pentru achizițiile asociate.

Distincția este importantă pentru că menționarea aceleiași finanțări într-o nouă conferință nu înseamnă că Uniunea a acordat încă 120 de milioane EUR. Noutatea reuniunii din octombrie este contextul de securitate în care Kallas a reafirmat necesitatea consolidării apărării moldovenești și a legat sprijinul european de noile incidente și de presiunile hibride.

Premierul Vasile Tofan a abordat și problema neutralității constituționale a Republicii Moldova. Mesajul transmis de partea moldoveană a fost că neutralitatea nu trebuie interpretată ca lipsă a capacității de apărare și că statul trebuie să poată proteja teritoriul, instituțiile și cetățenii în fața amenințărilor externe.

Această distincție este relevantă pentru politica de securitate a țării. Republica Moldova nu este membră NATO și își păstrează statutul constituțional de neutralitate, dar cooperează cu Uniunea Europeană și cu parteneri internaționali pentru modernizarea capacităților de apărare, securitate cibernetică și răspuns la amenințări hibride.

Cooperarea nu se limitează la protejarea teritoriului moldovenesc. Kallas a menționat și participarea Republicii Moldova la misiuni internaționale, inclusiv în Bosnia și Herțegovina și Somalia, ca parte a unei relații de securitate în care Chișinăul nu este doar beneficiar al sprijinului european, ci contribuie la anumite operațiuni externe.

În același timp, capacitatea de a răspunde amenințărilor hibride a devenit una dintre componentele cele mai importante ale cooperării UE–Moldova. Instituțiile europene au avertizat în mod repetat asupra tentativelor de influență, manipulare informațională, atacuri cibernetice și alte forme de interferență în procesele politice și administrative moldovenești.

Kallas a încadrat aceste acțiuni în strategia mai largă prin care Rusia încearcă să exercite presiune asupra societății moldovenești. Din această perspectivă, apărarea antiaeriană și echipamentele militare sunt numai o parte a răspunsului, alături de securitatea instituțiilor, protejarea infrastructurii și creșterea capacității statului de a identifica și contracara operațiuni hibride.

Situația de securitate se intersectează și cu procesul de aderare la Uniunea Europeană. Cooperarea în politica externă și de securitate, reziliența instituțională și capacitatea de aplicare a normelor europene fac parte din apropierea treptată a Republicii Moldova de UE.

Reuniunea de la Bruxelles a avut loc în momentul în care Chișinăul și instituțiile europene încearcă să accelereze negocierile de aderare. În aceeași conferință, comisara pentru extindere Marta Kos a spus că următoarele două clustere de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina ar putea fi deschise într-un termen apropiat, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare și statele membre finalizează procedurile.

Pentru Republica Moldova, cele două procese sunt tot mai strâns legate. Guvernul trebuie să continue reformele necesare aderării și, simultan, să gestioneze consecințele unui război care se desfășoară la frontieră și ale unor presiuni hibride pe care autoritățile europene și moldovenești le atribuie Rusiei.

Declarațiile lui Kallas nu reprezintă anunțul unei noi finanțări militare, dar marchează reafirmarea politică a sprijinului european într-un moment în care încălcările spațiului aerian au readus securitatea teritorială în centrul relației UE–Republica Moldova. Pentru Chișinău, obiectivul este ca sprijinul extern să se transforme într-o capacitate proprie mai mare de monitorizare, apărare și răspuns la amenințările care pot afecta direct populația și funcționarea statului.