Uniunea Europeană și Turcia susțin un aranjament pentru libertatea navigației în Marea Neagră, a declarat Kaja Kallas după întâlnirea cu ministrul turc de externe Hakan Fidan, desfășurată miercuri, 21 octombrie 2026, la Bruxelles. Șefa diplomației europene a spus că a cerut intensificarea presiunii asupra Moscovei pentru încheierea războiului și că i-a transmis lui Fidan obiecțiile UE față de memorandumul maritim dintre Turcia și Libia.
Pe scurt
-
Kaja Kallas a declarat după întâlnirea cu Hakan Fidan din 21 octombrie, la Bruxelles, că UE și Turcia susțin un aranjament pentru libertatea navigației în Marea Neagră și că a cerut mai multă presiune asupra Moscovei pentru încetarea războiului.
-
Este o reconfirmare a sprijinului politic pentru un demers aflat deja în curs, fără anunțarea unui acord încheiat, calendar sau mecanism de aplicare. Ministerul turc a confirmat întâlnirea, fără detalii despre rezultate în acel mesaj.
-
Aranjamentul diplomatic privind navigația este distinct de centrul de securitate maritimă dezvoltat de România și Bulgaria cu sprijinul UE. În briefingul Comisiei nu a fost confirmat un rol pentru Turcia în acest proiect.
-
Kallas a ridicat în discuția cu Fidan votul libian asupra memorandumului maritim Turcia–Libia și a reiterat poziția UE că acesta încalcă drepturile suverane ale unor state terțe. Cei doi au discutat și procesul de soluționare a problemei cipriote.
-
UE și-a reafirmat poziția într-o declarație din 21 octombrie, după mesajul comun Costa–von der Leyen din 20 octombrie. Ankara susține, în schimb, că memorandumul este în vigoare din 2019 și respectă dreptul internațional.
-
Întâlnirea a vizat și Caucazul de Sud și Orientul Mijlociu. Kallas a condamnat atacurile Houthi și a cerut restabilirea libertății navigației prin Strâmtoarea Ormuz, fără taxe sau tarife de trecere.
În mesajul publicat după discuții, Kallas a legat sprijinul pentru navigație de escaladarea periculoasă a acțiunilor Rusiei în Marea Neagră. Poziția prezentată de ea exprimă susținerea politică a celor două părți pentru un aranjament; mesajul nu anunță încheierea unui acord și nu stabilește un calendar sau un mecanism de aplicare. Ministerul turc de Externe a confirmat separat întâlnirea, fără să publice în acel mesaj detalii despre rezultatele discuțiilor.
Demersul diplomatic era deja în curs. În intervenția sa din Parlamentul European de la 20 octombrie, Kallas afirmase că UE lucrează cu Turcia, India și alți parteneri, inclusiv țări importatoare de alimente, pentru promovarea unui asemenea aranjament. Potrivit ei, Ucraina îl propusese, iar Rusia îl respinsese. Declarația de după întâlnirea cu Fidan reconfirmă astfel sprijinul pentru această inițiativă, într-un moment în care atacurile amenință transporturile comerciale și exporturile ucrainene.
Acest aranjament diplomatic este distinct de centrul de securitate maritimă pe care România și Bulgaria îl dezvoltă cu sprijinul UE. Întrebat la briefingul Comisiei din 21 octombrie despre un posibil rol al Turciei în centru, purtătorul de cuvânt Christian Wigand a precizat că proiectul este condus de cele două state membre și că Uniunea le sprijină. Răspunsul nu a confirmat un rol pentru Ankara și nici nu a anunțat schimbarea participanților la proiect.
Centrul urmărește îmbunătățirea cunoașterii situației maritime, potrivit explicațiilor oferite de Kallas în Parlament cu o zi înainte. Ea a pus accent pe detectarea timpurie a amenințărilor și pe schimbul de informații în timp real. Susținerea unui aranjament pentru navigație ține, în schimb, de efortul diplomatic de a proteja circulația navelor și aprovizionarea prin Marea Neagră.
Discuția cu Fidan a inclus și relațiile de bună vecinătate și avansarea procesului de soluționare a problemei cipriote. Kallas a precizat că a ridicat votul din 20 octombrie al Camerei Reprezentanților din Libia privind memorandumul maritim cu Turcia și că a subliniat încălcarea drepturilor suverane ale unor state terțe. Aceasta este poziția UE, contestată de Ankara.
Memorandumul, semnat în 2019, privește delimitarea jurisdicțiilor maritime în Mediterana. Într-o declarație emisă la 21 octombrie de Înaltul Reprezentant în numele UE, Uniunea a reafirmat că documentul nu respectă dreptul mării, este nul și neavenit și nu poate produce consecințe juridice pentru state terțe. Poziția reia concluziile europene din 2019, reiterate în iunie 2025; ea nu constituie o nouă hotărâre a unei instanțe asupra disputei.
António Costa și Ursula von der Leyen declaraseră acordul „nul și neavenit” într-un mesaj comun din 20 octombrie, în care exprimau solidaritatea UE cu Grecia și Cipru. Turcia a salutat însă votul libian și susține că memorandumul este în vigoare din 2019 și protejează interesele reciproce ale celor două țări, în conformitate cu dreptul internațional și principiul echității.
Kallas a mai relatat că întrevederea a vizat evoluțiile din Caucazul de Sud și Orientul Mijlociu. Ea a condamnat atacurile Houthi asupra Arabiei Saudite și Yemenului și a acuzat Iranul că face navigația prin Strâmtoarea Ormuz periculoasă și costisitoare. Șefa diplomației UE a cerut restabilirea libertății navigației fără taxe sau tarife de trecere.
