Lahbib anunță orientări europene pentru primele 72 de ore ale unei crize, școli și protecția persoanelor vulnerabile

Comisara europeană Hadja Lahbib a anunțat, la 3 noiembrie, orientări pentru pregătirea populației în patru domenii, de la capacitatea de a face față primelor trei zile ale unei situații de urgență până la educația în școli, protecția persoanelor vulnerabile și comunicarea riscurilor. Măsurile, prezentate în deschiderea Forumului European al Protecției Civile de la Bruxelles, sunt destinate să sprijine statele UE și celelalte țări participante la mecanismul european de protecție civilă. Anunțul nu introduce o obligație legală generală ca fiecare gospodărie să constituie rezerve pentru 72 de ore.

Mesajul comisarei mută atenția de la intervenția după producerea dezastrului către ceea ce oamenii și instituțiile pot face înainte. O gospodărie care știe cum să reacționeze la întreruperea unor servicii, o școală care exersează procedurile de siguranță și o avertizare pe care o pot înțelege inclusiv persoanele cu nevoi speciale sunt părți ale aceleiași pregătiri. Cele patru domenii au fost prezentate de Lahbib ca instrumente de sprijin pentru țările participante, nu ca o listă de obligații noi impuse direct cetățenilor.

Pentru primele trei zile ale unei urgențe, scopul anunțat este ca oamenii să se poată îngriji pe ei și pe cei apropiați în perioada critică în care ajutorul este în curs de mobilizare. Obiectivul nu înseamnă că populația trebuie să aștepte 72 de ore înainte de a cere ajutor și nici că toate serviciile vor fi restabilite după acest interval. Este un reper pentru pregătire, nu un termen garantat de intervenție sau de revenire la normal.

Principiul nu apare pentru prima dată în politica europeană. Strategia Uniunii pentru Pregătire, prezentată în martie 2025 de Comisie și Înaltul Reprezentant, prevedea deja elaborarea unor orientări pentru o autonomie a populației de cel puțin 72 de ore. Documentul leagă acest obiectiv de rezerve de bunuri esențiale, planificarea pentru crize, disponibilitatea adăposturilor și protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor. Anunțul de la forum privește aplicarea acestei direcții, împreună cu celelalte componente ale pregătirii populației.

Abordarea europeană acoperă riscuri diferite, de la dezastre naturale la perturbări ale infrastructurilor și amenințări de securitate. Ea urmărește coordonarea eforturilor naționale și implicarea întregii societăți. Pregătirea personală este astfel legată de continuitatea serviciilor publice și de capacitatea autorităților de a avertiza și interveni, nu tratată ca o alternativă la acestea.

În educație, Lahbib a pus accentul pe deprinderi care pot fi învățate prin exercițiu și rutină, inclusiv reacția la sunetul unei sirene. Pregătirea profesorilor face parte din această direcție. Ideea este ca elevii să cunoască dinainte gesturile de protecție și să poată reacționa cu mai multă încredere, fără ca școala să transforme informarea despre riscuri într-o sursă permanentă de teamă.

Integrarea pregătirii în educație era, de asemenea, prevăzută în strategia din 2025, alături de formarea personalului educațional. Orientările europene oferă un cadru de sprijin pentru dezvoltarea acestor competențe. Discursul de la Bruxelles nu echivalează cu introducerea imediată a unei discipline școlare obligatorii și identice în toate statele membre.

Componenta de incluziune răspunde unor probleme foarte concrete. În intervenția sa, comisara a evocat situația unei persoane care nu poate auzi alarma sau care nu poate folosi scările atunci când liftul nu funcționează. O avertizare emisă la timp nu este suficientă dacă destinatarul nu o poate percepe, înțelege ori urma. Orientările sunt menite să ajute autoritățile și echipele de intervenție să includă aceste nevoi în planificare, avertizare și răspuns.

A patra direcție privește informația pe care oamenii se pot baza. Lahbib a legat comunicarea riscurilor de cunoașterea măsurilor care trebuie luate înaintea unei crize și de identificarea surselor de încredere. Într-un mediu în care circulă și conținut fals sau manipulat, explicațiile clare și accesibile au o funcție practică, pentru că ajută populația să aleagă o reacție potrivită.

Cele patru teme se întâlnesc și în recomandările panelului cetățenesc pentru pregătire, încheiat în mai. Cei 150 de participanți selectați aleatoriu din toate cele 27 de state membre au formulat 20 de recomandări, între care informarea gospodăriilor, implicarea autorităților locale și adaptarea comunicării pentru vârstnici și persoane cu dizabilități. Aceste propuneri contribuie la aplicarea strategiei, dar rămân recomandări ale cetățenilor, distincte de deciziile instituțiilor europene.

Sprijinul public pentru cooperare este ridicat, potrivit Eurobarometrului publicat de Comisie la 30 octombrie. Astfel, 94% dintre respondenți sunt de acord ca statele membre să se ajute atunci când un dezastru depășește capacitatea unei țări, iar 91% susțin consolidarea acțiunii coordonate a UE. Aceste procente privesc solidaritatea și coordonarea europeană. Ele nu măsoară aprobarea orientărilor prezentate ulterior la forum și nici nivelul efectiv de pregătire al gospodăriilor.

Lahbib a anunțat separat că va propune Consiliului și Parlamentului European organizarea anuală a unei Zile europene a pregătirii, pe 23 octombrie, prima ediție urmând să aibă loc în 2027. Posibilitatea unei asemenea zile era inclusă în strategia din 2025; intervenția de la forum adaugă data și anul propus pentru debut. Organizarea ei este prezentată ca un pas care urmează să fie propus instituțiilor, nu ca un eveniment deja instituit printr-un act adoptat.

Forumul se desfășoară la Tour & Taxis, în Bruxelles, pe 3 și 4 noiembrie. Programul reunește discuții despre comunicarea riscurilor și încrederea publică, educația pentru pregătire în școli și protecția civilă incluzivă. Aceste teme arată și unde se va vedea utilitatea orientărilor, în capacitatea instituțiilor de a transforma recomandările în informații accesibile, exerciții și măsuri de protecție pe care oamenii le pot folosi într-o situație reală.