Eurodeputații Nathalie Loiseau și Cristian Terheș au cerut o mai bună coordonare a acțiunii Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina și o comunicare mai clară a sprijinului oferit țării candidate. Prezentând în Comisia specială pentru Scutul european pentru democrație concluziile misiunii la Sarajevo, cei doi au criticat, pe 3 noiembrie, împărțirea responsabilităților între structurile europene și vizibilitatea redusă a activității UE. Terheș a propus un punct de coordonare cu răspundere clară pentru proiecte, iar Loiseau a avertizat că percepția unei Uniuni dezinteresate poate îndepărta țara de perspectiva aderării.
Pe scurt
-
Nathalie Loiseau și Cristian Terheș au prezentat critici privind coordonarea și comunicarea UE după misiunea delegației EUDS la Sarajevo, din 26–28 octombrie. Intervențiile sunt evaluările lor politice, nu rezultatul unui audit.
-
Terheș a susținut că responsabilitățile împărțite între SEAE și Comisie îngreunează finanțarea și identificarea celor care răspund pentru rezultate. A cerut un punct de contact și coordonare clar pentru fiecare țară.
-
Loiseau a relatat că interlocutorii întâlniți în Bosnia și Herțegovina au reclamat comunicarea insuficientă a UE. Ea a cerut mai multă atenție pentru problemele interne și presiunile externe asupra țării.
-
Afirmația lui Terheș că partidele nu au făcut din integrarea europeană o temă electorală nu este susținută în această formă de raportul OSCE/ODIHR: integrarea în UE și NATO a fost prezentă mai ales în campaniile partidelor din Federația Bosniei și Herțegovinei.
-
UE are deja o reprezentare comună în țară, prin șeful delegației care exercită și funcția de reprezentant special. Reuniunea nu a adoptat o reorganizare, o nouă finanțare sau o decizie privind negocierile de aderare.
În prezentarea concluziilor misiunii, Cristian Terheș, eurodeputat român din grupul ECR, a descris o ruptură între activitatea politică desfășurată pe teren și accesul la finanțarea proiectelor. În aprecierea sa, echipele Serviciului European de Acțiune Externă și cele ale Comisiei Europene nu își aliniază întotdeauna prioritățile, iar obținerea sprijinului de la o altă structură consumă prea mult timp administrativ.
Terheș a cerut un mecanism prin care un responsabil clar identificabil să urmărească relația cu fiecare țară și proiectele europene derulate acolo. Argumentul său este că împărțirea atribuțiilor face dificilă stabilirea răspunderii atunci când o intervenție reușește sau eșuează. Propunerea a fost formulată în dezbatere și nu reprezintă o reorganizare aprobată a serviciilor UE.
Nathalie Loiseau, eurodeputată franceză din Renew Europe, președinta comisiei EUDS și conducătoarea delegației, a insistat asupra comunicării. Ea a spus că interlocutorii din Sarajevo au reclamat atât activitatea de comunicare a delegației locale, cât și pe cea a instituțiilor de la Bruxelles. În opinia sa, UE trebuie să ia în serios impresia că publicul nu știe suficient ce face Uniunea și care sunt obiectivele sale în țară.
Loiseau a cerut mai multă atenție pentru Bosnia și Herțegovina, invocând dificultățile interne și presiunile externe. Avertismentul său este că lipsa unei implicări europene percepute ca atare poate face țara să considere că UE nu este interesată și să se îndrepte spre alți parteneri. Aceasta este o apreciere politică asupra riscului de îndepărtare de UE, nu anunțul unei schimbări de orientare a autorităților bosniace.
Criticile privesc funcționarea coordonării existente. Uniunea are deja o formulă comună de reprezentare în Bosnia și Herțegovina: șeful delegației UE exercită și funcția de reprezentant special. Cele două roluri sunt deținute de Luigi Soreca. Prin urmare, cererea lui Terheș nu trebuie confundată cu o constatare că Uniunea nu are deloc un reprezentant comun; ea vizează felul în care responsabilitățile politice și financiare sunt exercitate în practică.
Delegația EUDS a vizitat Sarajevo între 26 și 28 octombrie și a discutat cu autorități, parlamentari, organizații ale societății civile, jurnaliști și cercetători. Din delegație au făcut parte și Mika Aaltola, din grupul PPE, și Ana Catarina Mendes, din S&D. Discuțiile au acoperit dezinformarea, ingerințele externe, securitatea cibernetică, integritatea alegerilor, independența justiției și libertatea presei.
La încheierea vizitei, Loiseau oferise cooperare prin instrumentele Scutului european pentru democrație, dacă Bosnia și Herțegovina dorește să le folosească. Intervențiile din 3 noiembrie adaugă o critică asupra modului în care UE își organizează propria acțiune, după ce oferta de cooperare fusese deja prezentată. Nu anunță o nouă alocare financiară sau un nou acord.
Terheș a legat problema comunicării și de campania pentru alegerile generale din 4 octombrie. El a susținut că partidele nu au făcut din integrarea europeană o temă electorală, în pofida sprijinului pentru aderare despre care delegația fusese informată în timpul vizitei.
Evaluarea observatorilor OSCE/ODIHR nu confirmă însă absența totală a acestei teme. Raportul preliminar arată că integrarea în UE și NATO a figurat mai ales în campaniile partidelor din Federația Bosniei și Herțegovinei, una dintre cele două entități ale țării. În Republika Srpska, mesajele s-au concentrat mai mult asupra protejării și stabilității entității sau asupra schimbării politice. Relevanța temei europene a variat, așadar, între partide și teritorii.
Eurodeputatul român a invocat și corupția, emigrarea și dificultățile unor organizații de a mobiliza observatori electorali, pe baza discuțiilor cu interlocutori locali. El a cerut o abordare care să privească funcționarea societății în ansamblu, dincolo de intervenții izolate. Exemplele prezentate sunt relatări din misiune, fără valoarea unei noi măsurători naționale a acestor fenomene.
Procesul de aderare rămâne condiționat de reforme. Bosnia și Herțegovina a primit statutul de candidată în decembrie 2022, iar Consiliul European a decis deschiderea negocierilor în martie 2024. Kaja Kallas și Marta Kos au cerut după alegeri îndeplinirea măsurilor restante, pentru ca Consiliul să poată adopta cadrul de negociere și să poată avea loc prima conferință interguvernamentală de aderare.
Într-un interviu despre blocajele integrării, publicat înaintea reuniunii EUDS, Luigi Soreca a indicat între pașii încă neîndepliniți legile privind instanțele și Consiliul Superior al Magistraturii și Procuraturii, precum și numirea unui negociator-șef. El a susținut că ritmul apropierii de UE depinde de alegerile actorilor politici locali. Această poziție completează dezbaterea: coordonarea mai bună a sprijinului european și îndeplinirea reformelor de către autoritățile bosniace sunt responsabilități distincte, necesare progresului spre aderare.
