Pensionarea mai timpurie a femeilor, folosită în unele sisteme pentru a compensa responsabilitățile familiale, poate reduce veniturile acestora la bătrânețe, avertizează OECD în raportul Pensions at a Glance 2025. Diferențele de pensii au fost tema unei audieri comune ECON–EMPL organizate marți, 3 noiembrie 2026, în Parlamentul European, cu participarea expertei OECD Monika Queisser. Miza este modul în care regulile de pensionare pot atenua inegalitățile acumulate în carieră, fără ca un avantaj imediat să ducă la o protecție financiară mai slabă pe termen lung.
Pe scurt
-
OECD avertizează că o vârstă de pensionare mai mică pentru femei poate reduce drepturile acumulate. Raportul analizează efectele regulilor naționale; nu propune o vârstă unică de pensionare în UE.
-
În 2024, pensia medie brută a femeilor de cel puțin 65 de ani din UE era cu 24,5% mai mică decât cea a bărbaților, potrivit Eurostat. Media OECD era de circa 23%; cele două agregate acoperă grupuri diferite de țări.
-
În modelul OECD pentru o mamă cu doi copii, pauza profesională de cinci ani reduce pensia cu aproximativ 5% la salariul mediu, față de o mamă cu o carieră completă. Sistemele obligatorii atenuează astfel aproximativ jumătate din efectul întreruperii, în medie.
-
Modelul presupune revenirea la muncă; mulți ani suplimentari de program redus pot diminua în continuare veniturile și contribuțiile. Participarea la muncă, numărul de ore lucrate și salariile rămân factori decisivi.
-
Pensiile de urmaș reduc, în medie, cu aproximativ o treime decalajul din sistemele obligatorii legate de venituri. Audierea nu a schimbat vârstele de pensionare sau drepturile existente.
Audierea a reunit comisiile pentru afaceri economice și monetare (ECON) și pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), în cadrul Săptămânii egalității de gen. Au participat cinci experți, inclusiv Monika Queisser, consilieră principală în Direcția pentru ocupare, muncă și afaceri sociale a OECD și șefă a Diviziei de politici sociale. Parlamentul a anunțat o discuție despre cauzele structurale ale diferențelor de pensii, piața muncii și efectele sistemelor fiscale. Reuniunea a fost o audiere de experți, fără adoptarea unei reforme.
Raportul OECD explică de ce pensionarea mai devreme nu reprezintă întotdeauna o compensație eficientă pentru munca de îngrijire. O carieră mai scurtă înseamnă, de regulă, mai puțini ani în care se acumulează contribuții și drepturi. În unele formule de pensie contează și durata anticipată a plății, astfel încât retragerea timpurie poate micșora suma lunară. Efectul depinde de regulile fiecărui sistem; raportul nu spune că o reducere identică se aplică tuturor femeilor.
Femeile petrec, în medie, mai mulți ani la pensie decât bărbații. Dacă pensiile aflate în plată sunt indexate cu prețurile, puterea lor de cumpărare poate fi protejată, însă venitul relativ față de salariile lucrătorilor activi poate scădea atunci când salariile cresc mai repede. O perioadă mai lungă de pensionare poate accentua această diferență. De aceea, evaluarea unei vârste mai mici de retragere trebuie să includă și nivelul venitului primit ulterior.
În datele Eurostat pentru 2024, pensia medie brută a femeilor de cel puțin 65 de ani era cu 24,5% mai mică decât cea a bărbaților. Indicatorul include prestațiile pentru limită de vârstă, pensiile de urmaș și plățile periodice din planuri private individuale. El compară beneficiarii de pensii și nu măsoară direct sărăcia sau veniturile tuturor persoanelor vârstnice. Valorile sunt medii, nu mediane: diferența calculată de Eurostat pe baza pensiei mediane era, separat, de 24,9%.
Cele mai mari diferențe medii din UE erau în Malta, de 40,3%, în Țările de Jos, de 36,3%, și în Austria, de 35,6%. Cele mai mici erau în Estonia, de 5,6%, Slovacia, de 8,4%, și Ungaria, de 9,6%. Pentru țările OECD, raportul indică o scădere a decalajului mediu de la 28% în 2007 la aproximativ 23% în 2024. Media UE și cea OECD nu sunt interschimbabile: componența grupurilor și acoperirea statistică diferă.
O pensie individuală mai mică nu descrie singură nivelul de trai al gospodăriei. Acesta depinde și de veniturile partenerului, alte resurse și numărul persoanelor care le împart. Fișa OECD pentru Belgia arată un decalaj al pensiilor individuale de circa 31% în 2024, dar unul de 8,1% al venitului disponibil al gospodăriilor persoanelor de cel puțin 65 de ani, ajustat la dimensiunea gospodăriei. OECD semnalează și fluctuațiile generate de plățile ocupaționale în sume unice și de eșantioanele limitate. Diferența dintre indicatori nu elimină riscul dependenței financiare sau al scăderii veniturilor după pierderea partenerului.
Principala cauză identificată de OECD este diferența dintre câștigurile acumulate pe durata vieții profesionale. Durata carierei, orele lucrate și salariul orar contribuie în proporții apropiate la acest decalaj. În 2023, cariera anticipată a femeilor era de aproximativ 34 de ani în media OECD, cu aproape șase ani mai scurtă decât a bărbaților. Femeile ocupate lucrau cu circa 5,1 ore mai puțin pe săptămână, iar diferența de remunerare orară era de aproximativ 11%. În sistemele bazate pe venituri și contribuții, aceste diferențe se transmit în pensii.
Pentru a limita pierderile din perioadele de îngrijire, statele pot recunoaște ani fără activitate profesională ca perioade de contribuție ori pot acorda drepturi suplimentare pentru creșterea copiilor. OECD compară aceste mecanisme printr-o carieră ipotetică: intrare pe piața muncii la 22 de ani în 2024, doi copii născuți în 2032 și 2034, o pauză de cinci ani începând cu 2032 și pensionare la vârsta care permite accesul fără penalizare.
La salariul mediu, pauza reduce în medie pensia unei mame cu doi copii cu aproximativ 5%, față de cea a unei mame cu o carieră completă. Cei cinci ani reprezintă aproximativ 11% din cariera medie modelată, de circa 44 de ani. OECD concluzionează că sistemele obligatorii atenuează aproximativ jumătate din efectul pauzei. Acesta este un rezultat al simulării, nu o pierdere măsurată pentru fiecare mamă și nici promisiunea rambursării a jumătate din contribuțiile neplătite.
Comparația trebuie să păstreze și reperul folosit. Graficul OECD separă avantajele acordate pentru simplul fapt de a avea copii de pierderea produsă de întreruperea activității și de efectul lor combinat față de o femeie fără copii. În Germania și Franța, anumite bonificații pot exista și fără o pauză profesională. În alte sisteme, creditele acoperă doar o parte a întreruperii. Pentru Slovenia, modelul arată că o mamă cu doi copii și o pauză de cinci ani ar avea nevoie să se pensioneze cu trei ani mai târziu decât o femeie cu o carieră completă pentru a îndeplini condițiile fără penalizare; rezultatul privește cariera ipotetică și regulile utilizate în raport.
O limită importantă este revenirea la activitate după pauză. Dacă femeia continuă mulți ani cu program redus sau rămâne în afara pieței muncii, veniturile și contribuțiile acumulate pot fi mai mici decât în scenariul modelat. Creditele pentru o perioadă de îngrijire nu compensează automat toate aceste pierderi. Raportul leagă reducerea durabilă a diferențelor de pensii de accesul la locuri de muncă de calitate, servicii de îngrijire și o distribuire mai echilibrată a muncii neplătite.
Pensiile de urmaș rămân o altă protecție importantă. OECD estimează că reduc cu aproximativ o treime decalajul de gen din sistemele obligatorii de pensii legate de venituri, iar femeile reprezintă în medie 88% dintre beneficiari în țările analizate care au asemenea prestații. Indicatorul nu se referă la o reducere cu o treime a întregului decalaj UE. Reformele trebuie să țină seama atât de protejarea nivelului de trai după decesul partenerului, cât și de stimulentele pentru acumularea unor drepturi proprii.
Parlamentul European ceruse deja, prin rezoluția din martie 2026, un plan de acțiune pentru reducerea diferențelor salariale și de pensie. Stabilirea vârstelor de pensionare și a formulelor naționale rămâne în principal responsabilitatea statelor membre, în limitele obligațiilor europene. Audierea din noiembrie adaugă expertiză acestei dezbateri; nu introduce o vârstă unică europeană și nu modifică pensiile aflate în plată.
