AcasăEuropaMcGrath promite să ceară o evaluare a acuzațiilor de abuzuri ale poliției...


McGrath promite să ceară o evaluare a acuzațiilor de abuzuri ale poliției bulgare; nu anunță o anchetă formală

Portret din profil al lui Michael McGrath vorbind la microfon, cu drapelul Uniunii Europene în fundal.
Michael McGrath la reuniunea grupului LIBE de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale, Parlamentul European, Strasbourg, 15 septembrie 2026.

Michael McGrath a promis luni, 19 octombrie 2026, să solicite funcționarilor Comisiei Europene observații și o evaluare a informațiilor privind presupuse abuzuri ale poliției bulgare, după întrebările eurodeputatei Elena Yoncheva. În răspunsul dat la reuniunea extraordinară a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), desfășurată la Strasbourg, comisarul a precizat că nu cunoaște detaliile situației. El nu a anunțat deschiderea unei investigații formale sau a unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de către Bulgaria.

Pe scurt

  1. Michael McGrath a promis la 19 octombrie, în LIBE, să ceară funcționarilor Comisiei observații și o evaluare privind presupuse abuzuri ale poliției bulgare. A precizat că nu cunoaște detaliile.

  2. Elena Yoncheva a invocat bătăi, electroșocuri, intimidări și rețineri ilegale și a cerut verificarea independenței anchetelor și a răspunderii polițiștilor și conducerii instituțiilor. Acestea sunt acuzații atribuite eurodeputatei, nu fapte probate prin înregistrarea ședinței.

  3. Comisarul nu a anunțat o investigație formală, o procedură de infringement sau un calendar. Includerea cazurilor într-un viitor raport privind statul de drept este o solicitare a eurodeputatei, nu o decizie confirmată a Comisiei.

  4. Potrivit relatării NOVA, bazate pe informații ale biroului de presă al Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, Yoncheva a revenit în plen asupra situației din Kărdjali și a invocat suspiciuni de presiuni politice. Aceste afirmații nu constituie constatări judiciare.

  5. Poliția din Kărdjali anunțase la 1 octombrie o verificare în curs privind presupusa agresare a unui tânăr de 21 de ani reținut. Comunicatul nu stabilește rezultatul la 20 octombrie și nu răspunde intervenției ulterioare din LIBE.

  6. Întrebarea lui Nikola Minchev din martie invoca aproape 640 de rețineri de 24 de ore declarate ilegale în patru ani, nu 640 de agresiuni confirmate. În răspunsul din mai, Comisia a reafirmat monitorizarea statului de drept; formularea despre investigarea și urmărirea penală de către autoritățile naționale privește expres cazurile suspectate de corupție.

  7. Raportul anual al Comisiei și constatările anterioare ale CPT oferă context, fără să confirme incidentele reclamate în octombrie. Documentarea CPT privește detenția în contextul migrației. Nu a fost identificată confirmarea finalizării evaluării promise de McGrath.

Yoncheva, membră a grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a invocat sesizări privind bătăi, folosirea dispozitivelor cu electroșocuri, intimidări și rețineri ilegale. Ea a afirmat că, în unele cazuri, instanțele au constatat deja caracterul ilegal al reținerii. Eurodeputata a cerut Comisiei să examineze dacă autoritățile bulgare asigură anchete independente și tragerea efectivă la răspundere și dacă aceste cazuri ar trebui reflectate în viitorul raport privind statul de drept. Acuzațiile rămân atribuite eurodeputatei; înregistrarea intervenției nu probează prin ea însăși incidentele reclamate.

În schimbul de opinii, McGrath a prezentat mai întâi evaluarea generală a Bulgariei din raportul pentru 2026. El a menționat participarea magistraților la selecția inspectorului general și a inspectorilor din cadrul Inspectoratului Consiliului Judiciar Suprem. A amintit și probleme privind componența Consiliului, folosirea extensivă a detașărilor și lipsa progresului în stabilirea unui bilanț solid al urmăririlor penale și condamnărilor definitive în cazuri de corupție la nivel înalt. Referitor la violența poliției, a spus că va cere observațiile și evaluarea funcționarilor săi, întrucât nu cunoaște detaliile.

Acest angajament de examinare nu reprezintă o constatare a încălcării drepturilor fundamentale. Comisarul nu a comunicat un calendar pentru evaluare și nu a anunțat în acel răspuns măsuri juridice împotriva Bulgariei. O eventuală procedură de infringement ar necesita o evaluare distinctă privind încălcarea unor obligații care decurg din dreptul Uniunii. Nici includerea cazurilor într-un viitor raport nu a fost confirmată: aceasta este solicitarea eurodeputatei.

Relatarea publicată la 20 octombrie de televiziunea bulgară NOVA, care indică drept sursă biroul de presă al Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, afirmă că Yoncheva a revenit ulterior asupra subiectului în plen. Potrivit acestei relatări, eurodeputata a invocat în special situația din regiunea Kărdjali și suspiciuni de presiuni politice și a cerut examinarea responsabilității conducerii Ministerului de Interne. Aceste afirmații sunt poziții atribuite eurodeputatei, nu concluzii judiciare și nici rezultate ale unei anchete independente a televiziunii.

Există o poziție oficială anterioară intervenției din LIBE. În buletinul din 1 octombrie 2026, direcția regională a Ministerului de Interne din Kărdjali anunța că fusese dispusă și era în curs o verificare privind un semnal de violență a poliției împotriva unui tânăr de 21 de ani reținut în temeiul legii ministerului. Instituția preciza atunci că verificarea nu era încheiată, respingea afirmațiile din presă despre o presupusă dispoziție dată în caz de directorul regional și promitea informarea publicului după finalizare. Comunicatul privește acel caz și data respectivă; nu răspunde intervenției din 19 octombrie și nu stabilește rezultatul verificării la 20 octombrie.

În materialele consultate nu a fost identificat un răspuns oficial ulterior intervenției care să soluționeze toate acuzațiile, nici hotărârile judecătorești corespunzătoare fiecărui incident invocat de Yoncheva. În consecință, nu poate fi stabilit câte dintre sesizări au fost confirmate sau sancționate și nici dacă faptele descriu un tipar generalizat. Absența documentelor nu dovedește nici vinovăția, nici nevinovăția persoanelor vizate.

Legalitatea reținerilor de scurtă durată fusese ridicată anterior prin întrebarea scrisă E-001305/2026, depusă la 29 martie de Nikola Minchev, din grupul Renew Europe. Eurodeputatul invoca o hotărâre a Tribunalului Districtual din Sofia privind reținerea de 24 de ore a primarului orașului Varna, Blagomir Kotsev, și date atribuite Ministerului de Interne potrivit cărora aproape 640 de asemenea rețineri fuseseră declarate ilegale de instanțe în patru ani. Cifra este preluată din întrebarea parlamentară, fără o verificare independentă a setului statistic original, și nu reprezintă numărul unor agresiuni fizice confirmate. Controlul legalității reținerii este distinct de constatarea violenței poliției.

În răspunsul din 19 mai 2026, dat în numele Comisiei, McGrath a precizat că instituția nu comentează cazuri individuale. Formularea sa despre competența națională privește expres investigarea și urmărirea penală a cazurilor suspectate de corupție, nu toate categoriile de presupuse abuzuri ale poliției. Comisia a confirmat că va continua monitorizarea evoluțiilor relevante privind statul de drept, inclusiv în Bulgaria, prin raportul anual. Răspunsul nu validează cifrele invocate de Minchev și nu stabilește existența sau absența unor deficiențe sistemice ale reținerii.

Raportul privind statul de drept din 2026, publicat la 17 iulie, examinează sistemele judiciare, combaterea corupției, pluralismul și libertatea mass-mediei și mecanismele de control și echilibru instituțional. Capitolul despre Bulgaria consemnează continuarea măsurilor pentru întărirea integrității poliției și justiției. Totodată, redă evaluarea GRECO potrivit căreia independența operațională a poliției față de minister rămâne insuficientă și poziția autorităților naționale că această independență este asigurată legal. Acest context nu constituie un verdict asupra incidentelor reclamate în octombrie.

Un mecanism distinct este Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT), organism al Consiliului Europei. Raportul vizitei sale în Bulgaria din 16–23 septembrie 2024 a fost publicat la 6 august 2025, împreună cu răspunsul guvernului bulgar. Documentarea privește persoane străine private de libertate în contextul migrației, în unități ale poliției de frontieră, centre de detenție și spații ale autorității pentru refugiați. CPT a consemnat acuzații de rele tratamente în unele unități și relatări privind întoarceri forțate la frontiera cu Türkiye, inclusiv folosirea violenței și a câinilor de serviciu. În schimb, nu a primit acuzații recente de rele tratamente la centrul din Lyubimets. Aceste constatări și recomandări anterioare nu verifică incidentele recente invocate de Yoncheva.

Interdicția torturii și a tratamentelor inumane sau degradante și dreptul la libertate și siguranță sunt protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Carta drepturilor fundamentale a UE conține garanții corespunzătoare, dar se aplică statelor membre atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii. O acuzație privind poliția națională nu conferă, prin ea însăși, Comisiei competența de a investiga fiecare incident. Examinarea reținerilor contestate și stabilirea răspunderii individuale revin în mod obișnuit instanțelor, procurorilor și mecanismelor naționale competente.

Parlamentul European urmărește la rândul său situația prin grupul LIBE de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale. Pagina oficială consemnează reuniuni dedicate Bulgariei la 2 iulie și 19 noiembrie 2025, precum și o reuniune de follow-up la 15 iulie 2026, axată pe justiție și combaterea corupției. Aceste schimburi de opinii nu sunt proceduri judiciare și nu stabilesc automat răspunderea autorităților.

Următorul rezultat verificabil al angajamentului din 19 octombrie va fi o evaluare sau o comunicare ulterioară a Comisiei. În sursele consultate până la 20 octombrie nu a fost identificată confirmarea finalizării acestei evaluări. Pentru persoanele care au depus reclamații, efectele concrete depind de verificările și deciziile instituțiilor competente; promisiunea comisarului nu poate fi prezentată ca o confirmare a acuzațiilor.


























RELATED ARTICLES