Moldova, printre exportatorii mai expuși dacă UE înăsprește limitele pentru reziduurile pesticidelor

Republica Moldova se află printre țările exportatoare pentru care eventuale limite mai stricte ale UE privind reziduurile celor mai periculoase pesticide ar putea avea o relevanță comercială mai mare, potrivit unei analize a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene. JRC include Moldova într-un grup de 16 țări în care exporturile către Uniune reprezintă o parte relativ importantă din vânzările externe ale produselor agricole analizate, dar avertizează că expunerea identificată este potențială și nu înseamnă că exporturile moldovenești vor fi restricționate sau că produsele provenite din țară conțin pesticidele vizate.

Analiza JRC urmărește ce s-ar putea întâmpla dacă Uniunea Europeană reduce la limita de cuantificare reziduurile celor mai periculoase pesticide care sunt deja interzise pentru utilizare în UE din motive de sănătate sau mediu. Comisia examinează principiul potrivit căruia astfel de substanțe nu ar trebui să revină pe piața europeană prin produsele importate, iar raportul încearcă să identifice atât efectele asupra UE, cât și țările terțe care ar putea fi mai expuse comercial.

Pentru partea de analiză care acoperă produsele neincluse explicit în modelul agro-economic principal, cercetătorii au evaluat trei elemente: valoarea exporturilor către UE, importanța pieței europene în totalul exporturilor țării și importanța acestor exporturi în raport cu producția agricolă națională. Pe această bază, 30 de țări sunt identificate ca având diferite forme de expunere potențială.

Republica Moldova apare într-un grup de 16 țări în care exporturile către UE au o pondere relativ ridicată în totalul exporturilor produselor analizate, în timp ce dependența întregii producții agricole naționale de aceste vânzări este mai redusă. În același grup sunt incluse, printre altele, Maroc, Ucraina, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Columbia, Turcia și Brazilia.

Această clasificare înseamnă că impactul unei eventuale schimbări ar putea fi concentrat asupra producătorilor și operatorilor implicați direct în fluxurile comerciale respective, fără ca întregul sector agricol al țării să fie afectat în aceeași măsură. JRC nu furnizează în această analiză o estimare a volumului de export moldovenesc care ar dispărea și nu prezintă Moldova drept unul dintre statele care ar pierde automat accesul la piața europeană.

Expunerea este calculată pentru produsele în cazul cărora există fie detectări ale unor substanțe vizate în importurile UE, fie informații potrivit cărora substanțele respective sunt autorizate pentru anumite utilizări în țările exportatoare. Autorii subliniază că aceste date nu arată cât de răspândită este utilizarea pesticidului în fiecare țară și pentru fiecare cultură.

Faptul că o substanță este autorizată într-o țară nu demonstrează că este utilizată de toți producătorii, iar absența unei detectări în controalele europene nu demonstrează că substanța nu este folosită. Din acest motiv, JRC tratează rezultatele drept o identificare a expunerii potențiale care trebuie confirmată prin informații mai detaliate.

Pentru Moldova, un element suplimentar este capacitatea de a găsi alte destinații pentru exporturile care, într-un scenariu ipotetic, ar deveni mai greu de comercializat în UE. JRC analizează atât posibilitatea de a redirecționa mărfurile către alte piețe externe, cât și capacitatea economiei interne de a absorbi produsele care nu mai sunt exportate.

În ceea ce privește absorbția internă, Moldova se află într-o situație în care volumul exporturilor este relativ mare în raport cu utilizarea internă pentru produsele analizate. Raportul indică faptul că Moldova, alături de Maroc și Columbia, ar putea întâmpina dificultăți mai mari decât statele care dispun de o piață internă suficient de mare pentru a prelua rapid volumele redirecționate.

Aceasta nu înseamnă că exportatorii moldoveni nu pot găsi alte piețe. JRC examinează separat capacitatea de diversificare a destinațiilor comerciale și arată că efectul final depinde de combinația dintre numărul piețelor disponibile, competitivitatea produselor și posibilitatea de a absorbi o parte din producție în interiorul țării.

Redirecționarea exporturilor poate însă avea un cost chiar și atunci când este posibilă. Pentru majoritatea statelor analizate cu date suficiente, JRC constată că mărfurile mutate de pe piața UE către piața internă sau către alte destinații ar putea fi vândute la prețuri mai mici.

Republica Moldova se numără printre țările pentru care analiza indică riscul unor prețuri mai mici pe piețele alternative. Aceasta înseamnă că pierderea unei părți din accesul la piața europeană, într-un scenariu în care producătorii nu reușesc să se adapteze noilor cerințe, ar putea fi compensată prin alte destinații, dar nu neapărat cu aceleași venituri.

Miza pentru exportatori ar fi astfel mai degrabă costul conformării și capacitatea de adaptare decât existența unei interdicții generale asupra produselor moldovenești. Un producător care folosește o substanță vizată poate trece la o alternativă acceptată de UE, poate modifica momentul aplicării tratamentului pentru ca reziduul să nu mai fie cuantificabil la recoltare sau poate separa producția destinată pieței europene de cea vândută în alte regiuni.

Dacă aceste schimbări pot fi realizate la un cost rezonabil, accesul la piața UE poate fi menținut. Studiul general al JRC arată că diferența dintre scenariile cu efecte economice foarte mari și cele cu efecte aproape neglijabile provine tocmai din capacitatea producătorilor din țările terțe de a-și adapta practicile.

Pentru Moldova, această adaptare este deosebit de relevantă deoarece integrarea comercială cu Uniunea Europeană a făcut din piața europeană o destinație importantă pentru numeroase produse agricole. Raportul analizat nu detaliază însă pentru fiecare produs moldovenesc ce substanță ar fi relevantă, ce volum ar fi afectat sau cât ar costa înlocuirea pesticidelor respective.

JRC avertizează că datele globale privind utilizarea pesticidelor sunt incomplete. Informațiile provin din mai multe surse, inclusiv controalele europene asupra reziduurilor, bazele de date privind autorizarea substanțelor și statisticile comerciale, iar combinația acestora permite identificarea zonelor care necesită o analiză mai precisă.

Raportul identifică în total 18 substanțe active dintre cele mai periculoase pesticide neaprobate în UE pentru care există încă limite de reziduuri peste limita de cuantificare și dovezi privind detectarea sau autorizarea utilizării în țări terțe. Acestea sunt asociate cu 235 de produse agricole și 86 de țări în setul de date construit pentru studiu.

Numărul de 86 de țări nu înseamnă că toate sunt afectate în aceeași măsură. JRC încearcă să distingă între economii care depind de piața europeană, state pentru care exporturile în cauză au o importanță mare în producția agricolă națională și furnizori pentru care valoarea absolută a comerțului este ridicată, dar există multe alte piețe disponibile.

Moldova este plasată în prima dintre aceste categorii pentru partea de produse analizată calitativ: piața UE are o importanță relativ ridicată pentru exporturi, în timp ce efectul asupra întregii producții agricole naționale este mai redus. Această structură poate concentra riscul asupra companiilor și producătorilor care exportă efectiv bunurile potențial vizate.

Comisia Europeană nu a decis prin publicarea studiului să reducă toate limitele de reziduuri analizate și nu a introdus condiții noi pentru produsele moldovenești. Raportul este o etapă preliminară destinată evaluării efectelor economice ale principiului anunțat în politica agricolă europeană.

Eventualele modificări ar trebui să fie precedate de o evaluare de impact mai amplă, care să analizeze efectele economice, sociale și de mediu, situația diferitelor substanțe și produse și implicațiile asupra partenerilor comerciali.

Pentru exportatorii moldoveni, concluzia actuală a studiului este astfel una de expunere potențială, nu de pierdere a accesului la piața UE. Importanța pieței europene face ca schimbarea standardelor să fie relevantă pentru Moldova, dar amploarea efectelor va depinde de produsele vizate, practicile de producție și capacitatea fermierilor și exportatorilor de a se adapta înainte ca eventualele cerințe să intre în aplicare.

Comisia Europeană a anunțat în Viziunea pentru agricultură și alimentație principiul potrivit căruia cele mai periculoase pesticide interzise în UE din motive de sănătate și mediu nu ar trebui să revină pe piața europeană prin produsele importate. Centrul Comun de Cercetare analizează consecințele economice ale reducerii limitelor maxime de reziduuri ale acestor substanțe până la limita de cuantificare.

Raportul nu este o evaluare completă de impact și nu recomandă o măsură concretă pentru Republica Moldova. Analiza privind țările terțe identifică expunerea potențială pe baza structurii comerțului, detectărilor de reziduuri și informațiilor privind autorizarea substanțelor, fără a putea stabili cât de extinsă este utilizarea lor pentru fiecare cultură și fiecare producător.

Actualele condiții de acces ale produselor moldovenești pe piața UE rămân neschimbate.