EPPO investighează o posibilă fraudă de 7 milioane de euro în 29 de proiecte IT din România

Parchetul European, EPPO, investighează o posibilă fraudă în achiziții publice legată de 29 de proiecte IT finanțate din fonduri europene în România, cu o valoare totală de 7 milioane de euro. Procurorii suspectează existența unei rețele care ar fi manipulat procedurile pentru servicii de consultanță IT astfel încât contractele să favorizeze furnizori de infrastructură cloud selectați în prealabil, beneficiarii fiind în principal primării și consilii județene.

EPPO din București a coordonat 19 percheziții la sediile unor persoane și companii în cadrul unei anchete care urmărește modul în care au fost atribuite contracte de consultanță IT și furnizare de soluții tehnologice în 29 de proiecte finanțate din bani europeni. Valoarea cumulată a proiectelor investigate este de aproximativ 7 milioane de euro.

Finanțarea provine din două surse europene. O parte dintre proiecte sunt susținute prin Mecanismul de redresare și reziliență, instrumentul care finanțează reformele și investițiile prevăzute în planurile naționale de redresare, iar altele prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, în cadrul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării.

Achizițiile vizate privesc servicii de consultanță IT, software și infrastructură informatică. Beneficiarii proiectelor sunt în principal autorități publice locale, inclusiv primării și consilii județene, care urmau să utilizeze finanțarea europeană pentru dezvoltarea sau modernizarea soluțiilor digitale.

Potrivit EPPO, există indicii substanțiale că o rețea ar fi intervenit asupra procedurilor de achiziție pentru serviciile de consultanță IT astfel încât acestea să conducă la selectarea unor furnizori de infrastructură cloud stabiliți în prealabil. Suspiciunea privește modul în care au fost pregătite procedurile și documentația utilizată pentru atribuirea contractelor, nu existența sau utilitatea generală a investițiilor în digitalizarea administrației.

Unul dintre elementele identificate de anchetatori este asemănarea documentației produse pentru proiecte diferite. Companiile de consultanță ar fi furnizat materiale cu similitudini extinse în ceea ce privește conținutul, structura și autorul, ceea ce sugerează, potrivit EPPO, că aceleași materiale ar fi fost reutilizate sistematic în mai multe proceduri.

Asemănarea documentelor reprezintă în acest moment un element al investigației și nu o concluzie judiciară privind existența fraudei. Procurorii încearcă să stabilească dacă documentația a fost pregătită astfel încât cerințele tehnice sau condițiile achizițiilor să favorizeze anumite soluții și anumiți furnizori înainte de desfășurarea efectivă a competiției.

Ancheta urmărește și comportamentul furnizorilor participanți la proceduri. EPPO suspectează că în cadrul unor achiziții au fost prezentate documente false, inexacte sau incomplete, însă informațiile publicate nu precizează ce documente sunt vizate, în câte dintre cele 29 de proiecte au fost identificate asemenea situații sau care dintre contracte ar fi fost afectate.

Valoarea de 7 milioane de euro reprezintă valoarea proiectelor care fac obiectul investigației. EPPO nu afirmă că întreaga sumă constituie un prejudiciu produs bugetului Uniunii și nu indică în informațiile publicate valoarea fondurilor care ar fi fost obținute în mod nelegal.

Diferența este importantă în acest stadiu al dosarului, deoarece ancheta privește suspiciuni privind procedurile de achiziție aferente unui grup de proiecte cu o valoare totală de 7 milioane de euro. Stabilirea unei eventuale pierderi financiare și a responsabilității persoanelor implicate depinde de rezultatele investigației.

Perchezițiile au fost efectuate cu sprijinul structurii EPPO din România și al mai multor structuri ale Poliției Române. Au participat Direcția Operațiuni Speciale și servicii de operațiuni speciale din Iași și Timișoara, alături de servicii de investigare a criminalității economice din Ilfov, Brașov, Iași, Argeș și Constanța, Serviciul de Investigații Criminale Ilfov și Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara.

Oficiul European de Luptă Antifraudă, OLAF, a furnizat analiză operațională pentru sprijinirea anchetei. Implicarea OLAF nu schimbă caracterul penal al investigației conduse de EPPO, cele două organisme având roluri diferite în protejarea intereselor financiare ale Uniunii.

EPPO desfășoară investigațiile și urmăririle penale pentru infracțiuni care afectează bugetul UE în statele participante, în timp ce OLAF efectuează investigații administrative și poate furniza informații sau analize relevante pentru investigațiile penale.

Operațiunea din România se află în faza de investigație. EPPO nu a anunțat inculpări, condamnări sau arestări în informațiile publicate despre percheziții și nici nu identifică persoanele, companiile sau autoritățile locale implicate.

Cele 29 de proiecte trebuie, prin urmare, tratate ca proiecte aflate în centrul unei investigații, fără a presupune că toate procedurile sau toți beneficiarii acestora sunt implicați în fapte ilegale. Persoanele vizate sunt prezumate nevinovate până când o instanță competentă din România stabilește contrariul.

Mecanismul de redresare și reziliență finanțează investiții și reforme prin planurile naționale ale statelor membre, iar digitalizarea administrației publice este una dintre zonele în care România a utilizat fonduri europene. Programul Operațional Capacitate Administrativă a finanțat, la rândul său, proiecte destinate consolidării capacității instituțiilor publice, inclusiv în cadrul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării.

Investigația anunțată de EPPO privește modul în care au fost organizate achizițiile pentru 29 de asemenea proiecte și presupusa favorizare a unor furnizori de infrastructură cloud. Informațiile disponibile nu permit stabilirea unui prejudiciu de 7 milioane de euro și nici concluzia că toate proiectele investigate au fost fraudate.

Ancheta este coordonată de biroul EPPO din București, cu sprijinul structurilor române de aplicare a legii și al OLAF, iar eventualele acuzații și responsabilități individuale vor depinde de probele strânse în etapele următoare ale investigației.