Moldova și Ucraina pot intra în proiectele Centrului european pentru reziliență democratică

Republica Moldova, Ucraina și alte șase țări și parteneri ai procesului de extindere pot participa de acum la proiecte ale Centrului european pentru reziliență democratică, după acordul miniștrilor UE din 13 octombrie. Măsura trece de la intenția politică anunțată la începutul lunii la o cooperare practică în care partenerii pot fi invitați să lucreze alături de statele membre asupra unor amenințări comune la adresa proceselor democratice.

Consiliul a adoptat pe 13 octombrie concluzii privind participarea democratică incluzivă și reziliența societății. Documentul cere Comisiei să asigure participarea statelor candidate și potențial candidate la inițiativele Centrului european pentru reziliență democratică și leagă această cooperare de pregătirea lor pentru aderare și de amenințările cu care se confruntă deja.

Comisia a confirmat în aceeași zi că activitățile Centrului sunt extinse dincolo de frontierele UE. În marja Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg, miniștrii statelor membre au discutat cooperarea cu reprezentanții Albaniei, Bosniei și Herțegovinei, Moldovei, Muntenegrului, Macedoniei de Nord, Serbiei și Ucrainei, precum și cu Kosovo.

Lista este cea pe care Comisia o folosește pentru actuala etapă a extinderii cooperării. Documentele publicate nu descriu o procedură prin care fiecare participant devine membru al Centrului și nici un calendar identic pentru toate cele opt administrații.

Mecanismul rămâne construit în jurul proiectelor. La invitația statelor membre, partenerii extinderii pot participa la exerciții de tip tabletop pentru gestionarea unor crize democratice, în care instituțiile testează în avans modul în care ar răspunde la scenarii de interferență, atacuri informaționale sau alte amenințări.

Un alt domeniu de lucru este detectarea foreign information manipulation and interference, FIMI. Centrul dezvoltă concepte și metodologii comune pentru identificarea unor asemenea operațiuni, astfel încât autoritățile participante să poată compara mai ușor semnalele observate și modul în care le evaluează.

Pentru Republica Moldova, acest tip de cooperare poate adăuga o dimensiune operațională relației deja construite cu UE în domeniul securității electorale și al combaterii ingerințelor. Chișinăul a participat anterior la discuțiile tehnice privind asocierea statelor candidate, iar experiența Moldovei și Ucrainei cu operațiuni de ingerință a fost invocată în dezbaterile europene ca o sursă de expertiză care poate fi împărtășită și statelor membre.

Centrul lucrează și la metode pentru măsurarea rezilienței democratice. Acestea pot acoperi capacitatea instituțiilor și a societății de a funcționa în timpul unei campanii de interferență, de a identifica amenințările și de a comunica public fără a compromite libertatea de exprimare sau independența actorilor care nu fac parte din administrația de stat.

O altă categorie de proiecte privește siguranța celor care participă la viața democratică. Comisia menționează formare dedicată protecției jurnaliștilor, organizațiilor societății civile, fact-checkerilor și politicienilor, grupuri care pot deveni ținte ale intimidării, manipulării sau campaniilor coordonate.

Centrul funcționează din februarie 2026, când a fost lansat în cadrul Consiliului Afaceri Generale. El reunește statele membre și instituțiile UE pentru schimb de informații, dezvoltarea unor metode comune și proiecte de consolidare a capacității, fără să preia atribuțiile autorităților naționale.

În septembrie a fost lansată și prima etapă a platformei pentru stakeholderi. European Digital Media Observatory și European Fact-Checking Standards Network au fost primele structuri independente care au început să lucreze cu Centrul, iar extinderea platformei către alte organizații este prevăzută pentru o etapă ulterioară.

Participarea statelor candidate este diferită de această platformă pentru societatea civilă, cercetători și profesioniști media. Cooperarea aprobată acum privește în primul rând implicarea partenerilor extinderii în proiectele Centrului împreună cu statele membre.

Nu rezultă din decizia din 13 octombrie că Republica Moldova sau Ucraina primesc automat acces la toate informațiile schimbate între statele membre. Modalitățile de participare depind de proiect, de invitațiile formulate și de regulile aplicabile informațiilor și instituțiilor implicate.

Nici un buget separat pentru fiecare țară nu este stabilit prin concluziile Consiliului. Documentele publice nu precizează ce instituție din Moldova sau din celelalte state va participa la fiecare proiect și nici când vor începe primele activități concrete pentru fiecare partener.

Actualizarea modifică însă stadiul politic față de începutul lunii octombrie. Președinția irlandeză anunțase atunci intenția de a asocia statele candidate Centrului, inclusiv prin participarea la reuniuni și proiecte comune. După Consiliul din 13 octombrie, Comisia prezintă cooperarea drept deschisă, iar partenerii pot fi invitați la activitățile aflate deja în desfășurare.

Parlamentul European discută în paralel o arhitectură mai ambițioasă. Comisia specială pentru Scutul european pentru democrație a cerut ca Centrul să primească în viitor un mandat juridic explicit, un buget dedicat și o structură de guvernanță care să includă toate statele membre. Aceste cereri parlamentare nu sunt însă condițiile juridice ale cooperării aprobate acum.

Pentru Moldova și ceilalți parteneri ai extinderii, următoarea etapă va putea fi urmărită la nivelul proiectelor concrete: ce instituții sunt invitate, la ce exerciții participă, ce informații pot schimba și ce rezultate produc proiectele comune. Asocierea decisă la nivel politic creează cadrul pentru această cooperare, iar implementarea va arăta cât de mult din experiența statelor candidate intră efectiv în mecanismele europene de protejare a democrației.