Mureșan cere o taxă pe giganții tehnologici pentru a proteja finanțarea fermierilor și cercetării

Eurodeputatul Siegfried Mureșan cere o taxă pe giganții tehnologici care să alimenteze bugetul Uniunii Europene, argumentând că veniturile suplimentare ar permite investiții în securitate și competitivitate fără sacrificarea sprijinului pentru fermieri, cercetători și regiuni. În dezbaterea privind starea Uniunii de la Strasbourg, reprezentantul Partidului Popular European a prezentat contribuția marilor companii care beneficiază de piața unică drept o alternativă la reducerea finanțărilor europene.

Mureșan a susținut că firmele tehnologice trebuie să contribuie echitabil pentru accesul la piața unică, în condițiile în care Uniunea are de finanțat priorități suplimentare. El a avertizat că, fără venituri noi, ar putea deveni necesare reduceri pentru agricultură, cercetare sau securitate. A formulat astfel o alegere politică în negocierea bugetului, fără să prezinte un calcul al reducerilor care ar rezulta din respingerea taxei.

Cererea vine de la unul dintre cei doi coraportori ai Parlamentului pentru bugetul multianual 2028–2034. Potrivit prezentării publicate de serviciul de cercetare al Parlamentului European, poziția adoptată la 28 aprilie cere explorarea potențialului unei taxe pe serviciile marilor platforme digitale dacă alte resurse propuse nu obțin sprijinul guvernelor. Această condiție restrânge angajamentul instituțional față de apelul formulat în plen de Mureșan. Poziția bugetară nu stabilește un impozit aplicabil companiilor.

Contribuțiile naționale calculate pe baza venitului național brut acoperă diferența dintre cheltuielile bugetului european și celelalte resurse, conform mecanismului explicat de Consiliu. Veniturile noi pot limita presiunea asupra acestor contribuții, însă efectul depinde și de cheltuielile convenite. Pentru finanțările invocate de Mureșan, rezultatul depinde atât de veniturile acceptate de guverne, cât și de alocările negociate pentru fiecare domeniu.

Comisia urmărește, prin propunerile sale de venituri, finanțarea priorităților europene și rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU, limitând contribuțiile naționale. Pachetul prezentat în iulie 2025 cuprinde cinci resurse noi, bazate pe sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, deșeurile electronice necolectate, tutun și companiile mari. Taxa digitală nu figurează în această listă.

Contribuția companiilor, denumită CORE, ar fi o sumă forfetară anuală pentru firmele care operează și vând în UE, cu o cifră de afaceri anuală netă de cel puțin 100 de milioane de euro, cu excluderea IMM-urilor. Domeniul său este mai larg decât cel al unei taxe adresate platformelor digitale. Cele două mecanisme au, prin urmare, categorii diferite de contribuabili potențiali.

În intervenția sa, Mureșan nu a precizat ce servicii sau venituri ale companiilor ar urma să fie taxate, la ce nivel și de când. Nici repartizarea unor eventuale încasări între agricultură, cercetare și securitate nu a fost cuantificată. Sprijinul pentru aceste domenii reprezintă obiectivul politic invocat pentru veniturile suplimentare; discursul nu anunță alocări aprobate sau o garanție că fiecare program își va păstra finanțarea.

Decizia asupra resurselor proprii revine Consiliului, care trebuie să hotărască în unanimitate, după consultarea Parlamentului, urmată de aprobarea tuturor statelor membre conform cerințelor constituționale naționale. Separat, cadrul financiar multianual necesită aprobarea Parlamentului. Susținerea eurodeputaților pentru o taxă digitală trebuie, așadar, transformată într-un mecanism acceptat de guverne înainte de a putea furniza venituri bugetului european.