O navă s-a scufundat și alta a fost lovită cu drone în largul Bulgariei. Atacurile ajung pe agenda liderilor UE

Două nave comerciale au fost atacate în primele ore ale zilei de 13 octombrie în apropierea coastelor Bulgariei, la numai o săptămână după un alt episod în care două nave fuseseră lovite în zona economică exclusivă bulgară. Una dintre navele atacate marți s-a scufundat, iar cealaltă a rămas pe linia de plutire după evacuarea întregului echipaj. Bulgaria a cerut sprijinul Uniunii Europene și NATO pentru investigarea incidentelor și pentru întărirea supravegherii aeriene și maritime.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că situația va fi discutată de liderii UE la reuniunea Consiliului European din 15 și 16 octombrie. Autoritățile bulgare nu au atribuit atacurile unei țări și spun că investigația trebuie să stabilească proveniența dronelor.

Primul semnal de alarmă din noaptea de 12 spre 13 octombrie a venit de la Chelsea-3, o navă comercială sub pavilion maltez. Ministerul bulgar al Transporturilor plasează incidentul la ora locală 01:15 și la aproximativ 17 mile marine est de orașul Byala. Nava naviga fără încărcătură din portul turcesc Giresun către Giurgiulești, în Republica Moldova.

Potrivit informațiilor comunicate de guvernul bulgar pe baza declarațiilor echipajului, Chelsea-3 ar fi fost lovită de trei drone aeriene în punte și în bordaj. Nava a rămas pe linia de plutire, dar avea o ușoară înclinare.

Centrul de coordonare pentru salvare maritimă de la Varna și Poliția de Frontieră au declanșat operațiunea de evacuare. Nava de patrulare Burgas a plecat din port la 02:45 și a ajuns lângă Chelsea-3 în condiții de mare agitată. La 04:43, întregul echipaj fusese transferat pe nava bulgară, iar la 07:15 marinarii ajunseseră la țărm.

Echipajul era format din șapte cetățeni ucraineni și opt cetățeni azeri. Cinci dintre cei 15 marinari au primit asistență medicală, însă autoritățile bulgare nu au anunțat răni care să le pună viața în pericol.

Al doilea incident s-a produs aproape simultan, mai la nord. HS Dignity, navă sub pavilion Guineea-Bissau, cu un echipaj de 16 persoane, a fost lovită de o dronă în jurul orei 01:20 și s-a scufundat la aproximativ 17 mile marine est de Shabla.

Ministerul bulgar al Transporturilor spune că informația inițială privind scufundarea a venit de la unul dintre marinarii salvați și a coincis cu dispariția semnalului navei din sistemul automat de identificare. HS Dignity naviga fără marfă din Mostaganem, Algeria, către portul românesc Brăila.

Navele Azov Concord și Scandi Asserter, aflate în zonă, au intervenit primele și au recuperat cinci membri ai echipajului HS Dignity. Autoritățile bulgare au mobilizat apoi nave ale Poliției de Frontieră pentru căutarea celorlalți marinari.

Cele două atacuri nu sunt incidente izolate. La 6 octombrie, alte două nave comerciale au fost lovite de drone în zona economică exclusivă a Bulgariei, la aproximativ 70 de mile marine est de Byala. Autoritățile bulgare au anunțat atunci că una dintre nave s-a scufundat, iar cealaltă a fost cuprinsă de incendiu.

După primul episod, Sofia a solicitat oficial asistență tehnică din partea Uniunii Europene și NATO pentru investigarea atacurilor. Cererea privește atât identificarea originii și tipului de drone folosite, cât și capacitatea Bulgariei de a monitoriza mai eficient spațiul maritim și aerian.

Noile incidente din 13 octombrie au determinat convocarea unei reuniuni extraordinare a Consiliului de Securitate de pe lângă guvernul bulgar. Premierul Rumen Radev a anunțat și convocarea ambasadoarei Federației Ruse la Sofia, Eleonora Mitrofanova.

Guvernul bulgar a insistat însă că investigația nu oferă încă o bază pentru atribuirea atacurilor. Radev a spus că Bulgaria nu dispune de probe clare și solide care să permită formularea unei acuzații împotriva uneia dintre părți. El a susținut separat că rezultatul atacurilor avantajează Rusia, dar această evaluare politică nu reprezintă o concluzie tehnică asupra originii dronelor.

Distincția este importantă și la nivel european. António Costa a legat viitoarea discuție a Consiliului European de deteriorarea securității în Marea Neagră și de intensificarea campaniilor hibride rusești. Mesajul său nu identifică însă autorul fiecărui atac asupra navelor și nu înlocuiește investigația tehnică solicitată de Bulgaria.

Premierul bulgar a discutat separat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Potrivit guvernului de la Sofia, cei doi au exprimat disponibilitatea instituțiilor pe care le conduc de a sprijini clarificarea circumstanțelor și consolidarea capacităților bulgare de supraveghere și control.

Dimensiunea regională devine tot mai evidentă. Radev a discutat cu premierul României, Ilie Bolojan, despre o cooperare mai strânsă între Bulgaria, România și Turcia pentru securitatea navigației în Marea Neagră. Cele trei țări sunt deja implicate în cooperarea pentru combaterea minelor marine, iar noile atacuri introduc o amenințare suplimentară pentru transportul comercial.

Destinațiile celor două nave lovite pe 13 octombrie arată direct legătura cu România și Republica Moldova. Chelsea-3 se îndrepta către Giurgiulești, principalul port maritim al Republicii Moldova, iar HS Dignity către Brăila. Niciuna dintre nave nu transporta marfă la momentul atacului, potrivit Ministerului bulgar al Transporturilor.

Pentru România, riscul nu este limitat la posibilitatea unui incident în apele sale. Porturile românești, traficul de pe Dunăre și rutele maritime către Ucraina și Republica Moldova fac parte din aceeași rețea regională de transport. Repetarea atacurilor în apropierea coastei bulgare poate afecta deciziile privind rutele, asigurarea navelor, operațiunile portuare și măsurile de securitate chiar dacă nu există un atac direct asupra unui port românesc.

Următoarea etapă politică este Consiliul European din 15-16 octombrie. Costa a confirmat înaintea reuniunii că liderii vor aborda situația, iar Bulgaria intenționează să ceară sprijin pentru securitatea navigației și pentru capacitățile de supraveghere.

Rămâne deschisă întrebarea principală: cine a lansat dronele și de unde. Până la apariția unor concluzii tehnice verificabile, seria de incidente poate fi descrisă ca o escaladare a riscurilor pentru navigația comercială în Marea Neagră, fără atribuirea factuală a atacurilor unei părți pe baza declarațiilor politice.