AcasăEuropaOLAF și Eurofisc avertizează că e-commerce-ul alimentează frauda de TVA și vamă...


OLAF și Eurofisc avertizează că e-commerce-ul alimentează frauda de TVA și vamă în Uniunea Europeană

OLAF și Eurofisc avertizează că e-commerce-ul alimentează frauda de TVA și vamă în Uniunea Europeană
Peter Clement și Marina Marinelli au explicat în Parlamentul European cum importurile online, coletele subevaluate și tranzacțiile rapide prin mai multe state membre fac frauda de TVA tot mai greu de oprit

Peter Clement, directorul general al OLAF, și Marina Marinelli, reprezentanta rețelei Eurofisc, au avertizat în Parlamentul European că frauda de TVA și vamă se mută tot mai mult prin comerțul online, importuri subevaluate și rețele care folosesc diferențele dintre statele membre pentru a evita taxele. Într-o audiere comună a Subcomisiei pentru chestiuni fiscale și a Comisiei pentru control bugetar, cei doi au descris o fraudă rapidă, digitalizată și transfrontalieră, în care coletele, platformele online, firmele intermediare și datele incomplete pot produce pierderi majore pentru bugetele publice.


Pe scurt

  1. Peter Clement a spus că o declarație vamală falsă poate produce pierderi atât la taxe vamale, cât și la TVA la import.

  2. Directorul general al OLAF a prezentat un caz privind colete importate și vândute online, în care au fost identificate 66 de milioane de euro în taxe vamale evitate și 133 de milioane de euro în TVA evitată.

  3. Marina Marinelli a spus că frauda de TVA nu mai este limitată la un singur stat membru sau chiar la UE, ci implică lanțuri care pot trece prin țări terțe.

  4. Instrumentul Transaction Network Analysis, folosit de Eurofisc, a detectat în 2025 tranzacții frauduloase de 15,1 miliarde de euro.

  5. Vorbitorii au cerut schimb mai rapid de date, instrumente IT mai puternice, cooperare între autorități fiscale, vamale și judiciare și reacții mai rapide la numerele de TVA suspecte.


Pentru consumatori, e-commerce-ul înseamnă produse comandate rapid, livrări internaționale și prețuri aparent mici. Pentru autoritățile fiscale și vamale, același sistem poate deveni o poartă pentru fraudă atunci când bunurile sunt subevaluate, când destinatarul real este ascuns sau când firmele folosesc tranzacții rapide pentru a evita plata TVA și a taxelor vamale.

Peter Clement a explicat că frauda vamală și frauda de TVA sunt adesea legate. Atunci când un produs intră pe piața UE, TVA se calculează pe baza valorii declarate, la care se adaugă taxele vamale și, dacă este cazul, taxele antidumping. Dacă valoarea este declarată prea mică, dacă originea este falsă sau dacă bunurile nu sunt declarate corect, pierderile pot afecta simultan taxele vamale și TVA la import.

„O singură declarație vamală falsă poate genera pierderi atât la taxe vamale, cât și la TVA la import”, a spus Clement. El a insistat că depistarea timpurie este esențială, deoarece o fraudă începută la intrarea mărfurilor în UE poate deveni punctul de plecare pentru scheme mai largi de fraudă de TVA.

Exemplul cel mai concret prezentat de directorul general al OLAF privește coletele importate și vândute online către consumatori, cu valoare declarată sub 150 de euro. Acest prag este important deoarece, pentru astfel de trimiteri, nu sunt datorate taxe vamale, iar TVA trebuie plătită prin mecanisme simplificate. Potrivit lui Clement, cooperarea OLAF cu autoritățile naționale a identificat o rețea de operatori economici care ar fi declarat valori mai mici ale bunurilor și le-ar fi trimis către firme, nu către consumatori finali.

Clement a spus că OLAF a stabilit, în acel caz, aproximativ 66 de milioane de euro în taxe vamale evitate și 133 de milioane de euro în TVA evitată. Instituția a cerut statelor membre să ia măsuri de precauție și să recupereze aceste sume prin mijloace administrative, iar cazul a fost raportat Parchetului European pentru posibile anchete penale.

Acest tip de fraudă este relevant pentru piața unică deoarece afectează concurența. Comercianții care declară corect valoarea bunurilor și plătesc taxele datorate concurează cu operatori care pot afișa prețuri mai mici prin nerespectarea regulilor. Pierderea nu este doar bugetară, ci și economică, pentru firmele care respectă legea.

Marina Marinelli a descris aceeași problemă din perspectiva detectării rapide a riscurilor. Rețeaua Eurofisc, creată în 2010, permite statelor membre să schimbe rapid informații țintite despre frauda transfrontalieră de TVA. Ea funcționează ca un mecanism de avertizare timpurie, nu ca organ penal, și se bazează pe participarea autorităților fiscale din cele 27 de state membre.

Marinelli a explicat că Eurofisc are trei câmpuri operaționale principale. Primul se ocupă de frauda de tip missing trader și frauda intracomunitară, inclusiv abuzul de procedura vamală 42. Al doilea vizează frauda de TVA legată de mijloace de transport, precum mașini, bărci și avioane. Al treilea se concentrează pe e-commerce și pe tranzacțiile online între firme și consumatori.

În e-commerce, Eurofisc este sprijinit de sistemul central electronic de informații privind plățile, CESOP. Acesta stochează date despre plăți transfrontaliere pentru a ajuta autoritățile să detecteze abuzuri ale sistemului de TVA în tranzacții online. Într-o economie în care vânzările trec rapid prin platforme, procesatori de plăți și conturi din mai multe jurisdicții, accesul la astfel de date devine esențial.

Marinelli a prezentat și rolul instrumentului Transaction Network Analysis, TNA, care automatizează colectarea de informații din sistemul VIES și vizualizează rețele suspecte fără intervenție manuală. Ea a spus că TNA a devenit indispensabil pentru experții antifraudă, deoarece accelerează identificarea lanțurilor de fraudă și schimbul de informații între statele membre.

În 2025, potrivit datelor prezentate de Marinelli, TNA a detectat tranzacții frauduloase de 15,1 miliarde de euro. Tot prin TNA au fost identificați peste 4.500 de comercianți deregistrați, calificați ca frauduloși de statele membre sau considerați implicați în activități frauduloase.

Aceste cifre arată că digitalizarea ajută autoritățile să vadă mai bine rețelele, dar nu rezolvă singură problema. Frauda de TVA are viteză mare, volum ridicat și capacitate de adaptare. Marinelli a spus că frauda nu mai este limitată la un singur stat membru sau chiar la Uniunea Europeană. Lanțurile frauduloase pot ieși din UE și reintra, implicând frecvent țări terțe.

O dificultate majoră este volumul importurilor. Procedura vamală 42, importurile, dropshipping-ul și tranzacțiile de e-commerce creează o sarcină uriașă pentru autoritățile de control. În același timp, serviciile joacă un rol tot mai important în rețelele de fraudă, iar acestea sunt mai greu de urmărit decât fluxurile clasice de bunuri.

Marinelli a avertizat și asupra limitelor administrative. Ca rețea administrativă, Eurofisc poate detecta riscuri, schimba informații și alerta statele membre, dar nu poate singur destructura grupări criminale sofisticate. Când frauda de TVA este folosită pentru profit criminal și spălare de bani, cooperarea cu autoritățile judiciare, Parchetul European, OLAF, polițiile fiscale și alte structuri devine indispensabilă.

O altă problemă este viteza reacției. Marinelli a spus că, atunci când apare suspiciunea de fraudă, suspendarea rapidă a numărului de TVA este crucială pentru oprirea activității înainte ca pierderile să crească. Dar deregistrarea sau invalidarea numărului de TVA diferă între statele membre, iar întârzierile permit rețelelor să continue.

Chiar și după deregistrarea unei firme, infrastructura rămasă poate fi folosită în continuare. Conturi bancare active, spații de depozitare, vehicule de transport sau facturi fictive pot susține activitatea frauduloasă. De aceea, reprezentanta Eurofisc a susținut că măsurile trebuie să fie complete, de la blocarea numărului de TVA până la blocarea fondurilor și confiscări.

Digitalizarea pachetului ViDA și extinderea facturării electronice pot ajuta la transmiterea mai rapidă a informațiilor. Dar vorbitorii au subliniat că infractorii se adaptează. Dacă tranzacțiile nu sunt declarate deloc, sistemele digitale pot avea dificultăți în a le detecta. Dacă datele există, dar nu sunt analizate rapid sau nu circulă între instituții, frauda poate continua.

Clement a insistat asupra nevoii de acces rapid la informații fiabile. El a spus că OLAF are acces la mai multe date comerciale și vamale decât un stat membru individual și dispune de experți și instrumente specializate pentru analiza acestor date. În opinia sa, investițiile suplimentare în OLAF ar fi eficiente pentru protejarea veniturilor UE.

Directorul general al OLAF a salutat sprijinul Parlamentului European pentru revizuirea Regulamentului 904/2010, astfel încât OLAF și Parchetul European să aibă acces la datele Eurofisc privind TVA și vamă. Un schimb de date mai rapid poate ajuta la conectarea tiparelor de fraudă care, privite doar dintr-o perspectivă națională, par limitate sau neclare.

În practică, lupta împotriva fraudei de TVA și vamă cere o combinație de instrumente. Autoritățile fiscale trebuie să detecteze riscul, vama trebuie să urmărească importurile și valoarea bunurilor, OLAF poate conecta datele comerciale și vamale între state, Eurofisc poate alerta rapid rețeaua administrativă, iar Parchetul European poate deschide anchete penale atunci când există suspiciuni de infracțiuni care afectează interesele financiare ale UE.

Mesajul audierii a fost că e-commerce-ul și importurile nu mai pot fi tratate doar ca dosare comerciale sau logistice. Într-o piață digitală în care milioane de tranzacții se fac rapid, frauda de TVA și vamă poate deveni o problemă de buget public, concurență neloială și crimă organizată. Pentru UE, întrebarea este dacă instrumentele administrative, digitale și judiciare pot funcționa suficient de repede pentru a opri rețelele înainte ca banii să dispară.


























RELATED ARTICLES