Ombudsmanul European cere Comisiei să explice cum evită ca firmele să domine consultările pentru simplificarea legislației UE

Ombudsmanul European Teresa Anjinho a deschis o anchetă privind consultările „reality checks” ale Comisiei Europene, folosite pentru a identifica dificultățile întâmpinate de companii în aplicarea regulilor UE. Ancheta vizează modul în care Comisia justifică exceptarea acestor reuniuni de la regulile standard de transparență pentru întâlnirile cu reprezentanții de interese.

Pe scurt

1. Ombudsmanul European a deschis o anchetă privind consultările „reality checks” ale Comisiei Europene.

2. Aceste reuniuni sunt folosite în agenda Comisiei de simplificare a legislației UE.

3. Comisia spune că ele colectează informații factuale, date sau expertiză și sunt exceptate de la regulile standard de transparență.

4. Ombudsmanul cere lista tuturor „reality checks” realizate în 2025 și 2026.

5. Comisia trebuie să răspundă până la 18 septembrie 2026.

„Reality checks” sunt un instrument nou prin care Comisia Europeană cere informații direct de la stakeholderi selectați de ea, pentru a afla ce obstacole întâmpină în aplicarea legislației UE. În comunicarea privind simplificarea, Comisia identifică drept țintă principală „practicienii din companii”, adică persoane care pot descrie concret cum funcționează regulile europene în activitatea de zi cu zi a firmelor.

Problema ridicată în plângere este că aceste reuniuni sunt exceptate de la măsurile standard de transparență. În mod obișnuit, întâlnirile dintre Comisie și reprezentanți de interese sunt acoperite de reguli care urmăresc ca publicul să poată vedea cine discută cu instituția și pe ce subiecte. Comisia susține că „reality checks” intră într-o excepție prevăzută pentru solicitări directe și specifice de informații factuale, date sau expertiză.

Ombudsmanul cere Comisiei să explice cum verifică faptul că reuniunile rămân strict în această categorie. Întrebarea centrală este unde se oprește o cerere de expertiză tehnică și unde începe o consultare politică sau legislativă mai largă, care ar trebui să fie supusă regulilor obișnuite de transparență.

Ancheta cere Comisiei să spună dacă are ghiduri scrise sau criterii interne pentru a decide când o consultare poate fi exceptată de la regulile de transparență. Ombudsmanul întreabă și dacă există un audit intern sau un mecanism de supraveghere care verifică respectarea criteriilor.

O altă parte importantă privește riscul ca interesele de afaceri să domine discuțiile. Ombudsmanul cere Comisiei să explice cum se asigură că reuniunile nu sunt dezechilibrate în favoarea companiilor, mai ales când rezultatele pot influența modificări legislative în domenii precum digital, chimicale sau due diligence, menționate în plângere ca exemple de rezultate percepute ca unilaterale.

Comisia este întrebată dacă participanții trebuie să completeze și să semneze declarații de interese și să declare conflicte de interese atunci când apar. Această întrebare vizează transparența asupra celor care intră în discuții cu instituția și asupra intereselor profesionale sau economice pe care le pot reprezenta.

Ombudsmanul cere și documente concrete. Comisia trebuie să furnizeze lista tuturor „reality checks” organizate în 2025 și 2026, cu linkuri către paginile unde au fost anunțate. De asemenea, i se cer rapoarte de sinteză sau documente legislative în care constatările din aceste reuniuni au fost menționate explicit, inclusiv numele participanților, argumentele principale sau sursele de date, acolo unde există.

Pentru reuniunile care nu au fost făcute publice în 2025 și 2026, Ombudsmanul cere listele participanților și afilierea profesională a acestora. Această cerere poate arăta cât de mult au contat companiile, consultanții, asociațiile de afaceri sau alte categorii de actori în discuțiile folosite de Comisie pentru agenda de simplificare.

Ancheta ridică și problema accesului în timp real la informații. Ombudsmanul întreabă cum se asigură Comisia că cetățenii, organizațiile societății civile, sindicatele și cercetătorii pot vedea contribuțiile din „reality checks” înainte ca propunerile legislative să fie finalizate, nu doar după ce deciziile au fost deja pregătite.

Comisia a indicat că aceste reuniuni pot alimenta testarea legislației existente, evaluările, fitness checks și propunerile viitoare de simplificare. Ombudsmanul cere instituției să explice cum evită ca „reality checks” să înlocuiască sau să slăbească nevoia de consultări largi cu toate părțile interesate.

Plângerea a fost depusă de o organizație a societății civile. Aceasta susține că toate etapele procesului decizional european trebuie acoperite de măsuri semnificative de transparență, inclusiv atunci când legislația UE este modificată pentru simplificare.

Ombudsmanul a cerut Comisiei să răspundă până la 18 septembrie 2026. Teresa Anjinho a spus că poate publica răspunsul Comisiei și a cerut să fie informată dacă instituția ajunge în proceduri judiciare pe același subiect.

Ancheta atinge un punct sensibil al agendei de simplificare a UE. Comisia vrea să afle direct de la firme unde regulile europene sunt greu de aplicat, dar discuțiile care pot influența viitoare modificări legislative trebuie să fie suficient de vizibile pentru public. Dacă informațiile vin mai ales de la companii, iar restul actorilor află detaliile abia după finalizarea propunerilor, procesul poate deveni dezechilibrat.

Pentru cetățeni, sindicate, ONG-uri și cercetători, problema nu este doar cine intră în cameră, ci și când devin publice argumentele folosite pentru schimbarea legislației. Pentru Comisie, răspunsul va trebui să arate că simplificarea nu reduce transparența deciziilor europene.