OMS Europa cere ca sprijinul pentru sănătatea mintală să facă parte din politicile climatice

Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății cere ca sănătatea mintală să fie luată în calcul în planurile de adaptare climatică, în pregătirea pentru dezastre și în recuperarea comunităților. Raportul publicat pe 10 noiembrie, în timpul COP31 de la Antalya, examinează 20 de intervenții din 15 țări ale regiunii europene a OMS. Șase au răspuns unor dezastre, mai ales inundații, iar celelalte 14 au urmărit să sprijine bunăstarea psihică și capacitatea oamenilor de a face față schimbărilor climatice.

Inundațiile și incendiile pot afecta sănătatea mintală prin pierderea locuinței, evacuare sau întreruperea vieții de zi cu zi. Căldura extremă poate agrava tulburările de somn și problemele existente. Grija pentru viitorul climei poate, la rândul ei, să afecteze viața de zi cu zi chiar și în lipsa expunerii directe la un dezastru. Raportul distinge între îngrijorare, suferința care afectează funcționarea cotidiană și problemele care necesită evaluare ori îngrijire specializată.

OMS a lansat apelul pentru studii de caz în decembrie 2024. Cele șase intervenții pentru dezastre au combinat îngrijirea de urgență, sprijinul psihosocial și activități de recuperare. Celelalte 14 au inclus, printre altele, grupuri de sprijin, formare și inițiative comunitare. Cazurile selectate nu formează un inventar exhaustiv sau un eșantion reprezentativ pentru regiune și nu permit estimarea eficacității tuturor intervențiilor.

În Slovenia, autoritățile, serviciile medicale și organizațiile umanitare și comunitare au coordonat sprijinul timp de până la 12 luni după inundațiile din august 2023. Echipele mobile au efectuat 148 de intervenții și au sprijinit 233 de persoane între 16 august și 27 octombrie 2023. Dintre acestea, 19 au fost îndrumate către centre de sănătate mintală pentru tratament. Centrul de consiliere Posvet a organizat separat 2.279 de ședințe între septembrie 2023 și martie 2024. Aceste cifre arată amploarea serviciilor oferite, iar evaluarea citată de OMS a analizat coordonarea și trimiterile, fără a măsura reducerea suferinței psihologice.

Al doilea exemplu urmărește sprijinul înainte ca dificultățile să se agraveze. Mișcarea Ecologistă Estoniană a coordonat între 2023 și 2025 proiectul „Coping with Climate Anxiety”, finanțat prin Erasmus+ și desfășurat în Estonia, Danemarca, Germania și Malta. Programul a conceput materiale de autoajutorare, instrumente pentru sprijin între tineri, formare pentru lucrătorii de tineret și ateliere pentru persoane de 16–25 de ani. Evaluarea a fost calitativă, iar proiectul nu a măsurat schimbările în starea de bine a participanților la activitățile-pilot.

Raportul citează separat un sondaj publicat în 2021, cu 10.000 de respondenți între 16 și 25 de ani din zece țări. În comparația făcută de OMS pentru Finlanda, Franța, Portugalia și Regatul Unit, ponderea tinerilor foarte sau extrem de îngrijorați a variat între 44% în Finlanda și 65% în Portugalia. Efecte negative asupra vieții cotidiene au fost raportate de 28% în Regatul Unit și de 37% în Portugalia. Sondajul descrie răspunsurile participanților, fără a stabili diagnostice sau rezultatele programelor.

OMS recomandă ca sprijinul psihosocial să fie planificat înaintea dezastrelor și să continue pe durata recuperării. Organizația propune servicii la care oamenii pot apela ușor, intervenții adaptate severității dificultăților și proceduri clare de trimitere către specialiști. Raportul cere și evaluări mai riguroase, pentru a afla ce forme de sprijin funcționează, pentru cine și în ce condiții.

Credit foto: Dati Bendo / © Uniunea Europeană, 2023. Fotografia originală · Licență CC BY 4.0. Decupaj pentru card.