Parlamentul European a acordat descărcarea de gestiune Comisiei Europene pentru gestionarea bugetului UE pe 2024, cu 389 de voturi pentru, 255 împotrivă și 3 abțineri, dar a cerut măsuri mai ferme pentru protejarea fondurilor europene în statele unde statul de drept se deteriorează.

Pe scurt

1. Parlamentul European a aprobat descărcarea de gestiune a Comisiei pentru bugetul UE pe 2024, cu 389 de voturi pentru, 255 împotrivă și 3 abțineri.

2. Rezoluția care însoțește decizia cere Comisiei să folosească pe deplin instrumentele privind statul de drept, inclusiv suspendarea fondurilor UE.

3. Rata de eroare a plăților UE a scăzut de la 5,6% în 2023 la 3,6% în 2024, dar eurodeputații spun că această scădere nu dovedește automat o gestiune financiară mai bună.

4. Parlamentul cere publicarea beneficiarilor finali și a contractanților fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență într-un format armonizat și prelucrabil automat.

5. Eurodeputații au amânat din nou descărcarea de gestiune pentru Consiliu, din cauza lipsei de cooperare cu Parlamentul.

Decizia plenului vizează gestionarea bugetară a Comisiei Europene, instituția responsabilă pentru cea mai mare parte a cheltuielilor UE. În voturi separate, Parlamentul a acordat descărcarea de gestiune tuturor organismelor UE, cu excepția Consiliului.

Rezoluția care însoțește decizia privind Comisia a fost adoptată cu 418 voturi pentru, 207 împotrivă și 14 abțineri. În text, eurodeputații afirmă că regresul statului de drept, corupția sistemică și atacurile asupra drepturilor fundamentale în mai multe state membre au un impact direct asupra bunei gestionări a fondurilor UE.

Parlamentul cere Comisiei să treacă dincolo de monitorizare și să folosească pe deplin instrumentele de care dispune. Eurodeputații menționează inclusiv suspendarea completă a fondurilor UE acolo unde riscurile privind statul de drept afectează gestionarea banilor europeni.

Parlamentul salută scăderea ratei de eroare, definită ca ponderea plăților care nu au fost efectuate în deplină conformitate cu regulile UE. Rata a scăzut de la 5,6% în 2023 la 3,6% în 2024.

Eurodeputații avertizează însă că această scădere nu reprezintă automat o dovadă a îmbunătățirii gestiunii financiare. Ei indică posibili factori conjuncturali, precum încheierea cheltuielilor de urgență legate de COVID-19 și un nivel relativ scăzut al implementării bugetare în 2024.

Parlamentul atrage atenția și asupra nivelului erorilor în cheltuielile de coeziune. Rata de eroare în acest domeniu a coborât de la 9,3% în 2023 la 5,7% în 2024, dar rămâne considerată îngrijorătoare de eurodeputați.

O altă critică vizează Mecanismul de redresare și reziliență. Parlamentul spune că lipsesc informații fiabile și complete despre beneficiarii finali ai finanțărilor RRF și că interpretarea Comisiei privind noțiunea de „beneficiar final” contrazice legislația existentă.

Eurodeputații cer Comisiei să publice lista beneficiarilor finali și a contractanților pentru toate instrumentele, într-un format armonizat și prelucrabil automat. Parlamentul avertizează că poate lua în calcul toate măsurile aflate în competența sa, inclusiv acțiuni în justiție, dacă nu primește acces la aceste informații.

Raportorul pentru descărcarea de gestiune a Comisiei, Daniel Freund, din grupul Verzilor/ALE, Germania, a declarat că decizia Parlamentului transmite un mesaj privind responsabilitatea și statul de drept.

„Astăzi, Parlamentul European a transmis un mesaj clar și neechivoc privind responsabilitatea și statul de drept prin decizia sa asupra descărcării de gestiune a bugetului Comisiei Europene pentru 2024. În privința RRF, am arătat clar că eșecurile continue de transparență sunt inacceptabile. Comisia trebuie să furnizeze o listă completă a beneficiarilor finali până la 31 decembrie sau să se confrunte cu acțiuni în justiție. Am obținut, de asemenea, un pas important înainte în abordarea preocupărilor privind statul de drept în Slovacia. Parlamentul cere Comisiei să declanșeze mecanismul de condiționalitate privind statul de drept pentru a proteja fondurile UE împotriva utilizării abuzive”, a declarat Daniel Freund.

Freund a menționat și acordul aviatic UE-Qatar, în legătură cu care Parlamentul exprimă îngrijorări privind acuzații grave de corupție care implică un înalt funcționar al Comisiei.

„În ceea ce privește acordul aviatic UE-Qatar, Parlamentul și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la acuzații grave de corupție care implică un înalt funcționar al Comisiei. Acordul, negociat în circumstanțe discutabile, trebuie evaluat de urgență și suspendat dacă este necesar. Parlamentul a ridicat, de asemenea, preocupări serioase privind bilanțul comisarului Várhelyi, inclusiv deficiențe de management în DG NEAR și furnizarea de informații inexacte. Aceste decizii subliniază angajamentul nostru ferm de a apăra valorile UE și de a proteja banii contribuabililor”, a spus Daniel Freund.

Parlamentul a amânat din nou descărcarea de gestiune pentru Consiliu, așa cum se întâmplă în fiecare an din 2009. Motivul invocat este lipsa de cooperare a Consiliului cu eurodeputații în cadrul procedurii de control bugetar.

Deciziile amânate sunt reexaminate ulterior în cursul anului. Parlamentul poate acorda descărcarea de gestiune într-o etapă ulterioară sau o poate refuza definitiv.

Procedura de descărcare de gestiune este unul dintre principalele instrumente prin care Parlamentul European controlează democratic modul în care este executat bugetul UE. Prin această procedură, Comisia Europeană și celelalte instituții, organisme și agenții ale UE sunt chemate să răspundă pentru gestionarea fondurilor europene.

Pe baza rapoartelor Comisiei și ale Curții de Conturi Europene, Comisia pentru control bugetar a Parlamentului examinează execuția bugetară pentru un anumit exercițiu financiar și organizează audieri cu oficialii responsabili.

Comisia parlamentară recomandă apoi acordarea sau refuzarea descărcării de gestiune și formulează observații și recomandări într-o rezoluție. Votul final aparține plenului Parlamentului European.

Refuzul descărcării de gestiune poate duce la măsuri corective, controale financiare mai stricte sau consecințe politice.