AcasăEuropaParlamentul European cere amânarea cu trei ani a unor obligații privind metanul...


Parlamentul European cere amânarea cu trei ani a unor obligații privind metanul pentru importatori și producătorii din UE

Eurodeputați în hemiciclul de la Strasbourg în timpul ședinței de vot din 22 octombrie 2026.
Ședința de vot a Parlamentului European, la Strasbourg, la 22 octombrie 2026, ziua în care plenul a susținut amânarea unor obligații privind emisiile de metan.

Parlamentul European a susținut joi, 22 octombrie, la Strasbourg, amânarea cu trei ani a unor obligații de raportare și verificare a emisiilor de metan din sectorul energetic. Eurodeputații au mers astfel cu doi ani mai departe decât propunerea Comisiei Europene și au inclus în amânare anumite rapoarte ale operatorilor de petrol și gaze din UE. Poziția Parlamentului a fost aprobată cu 341 de voturi pentru, 225 împotrivă și șase abțineri.

Pe scurt

  1. Parlamentul European susține amânarea cu trei ani a unor obligații privind metanul, cu doi ani peste propunerea Comisiei, și include anumite rapoarte ale operatorilor de petrol și gaze din UE. Votul a fost de 341 pentru, 225 împotrivă și șase abțineri.

  2. Importatorii de țiței, gaze și cărbune ar demonstra echivalența monitorizării, raportării și verificării până la 31 mai 2031, pentru livrările din 2030 acoperite de contracte încheiate sau reînnoite începând cu 4 august 2024. Pentru contractele mai vechi ar raporta eforturile de aliniere, apoi anual până la 31 mai.

  3. Prima raportare a intensității metanului ar fi datorată până la 5 august 2031 pentru importatori și producătorii UE. Separat, demonstrarea respectării valorilor maxime ar începe la 5 august 2031 pentru contractele încheiate sau reînnoite după 5 august 2030; Parlamentul nu a modificat această parte a propunerii Comisiei.

  4. Anumite rapoarte verificate ale operatorilor europeni ar ajunge la 5 februarie 2030 pentru activele operate și la 5 august 2031 pentru cele neoperate, dacă nu au fost deja raportate de operator. Monitorizarea continuă ar putea înlocui campaniile de măsurare dacă respectă standardele cerute, fără eliminarea verificării raportului.

  5. Importurile vizate de sancțiuni UE care interzic sau restricționează combustibilii respectivi nu ar beneficia de prelungiri. S-ar păstra termenele de 31 mai 2028 pentru echivalență, 5 august 2028 pentru raportarea intensității și 5 august 2030 pentru demonstrarea respectării valorilor maxime. Volumele ar fi declarate separat, inclusiv în transporturi amestecate.

  6. Comisia ar trebui să evalueze până la 1 iulie 2029 pregătirea aplicării normelor privind importatorii și intensitatea metanului, inclusiv acreditarea verificatorilor, și securitatea aprovizionării. Problemele persistente ar putea conduce la propuneri de modificare a regulamentului.

  7. Virgil Popescu revendică amendamentul și clauza de evaluare, invocând costurile pentru producătorii români. Cifra de aproximativ 43.000 de sonde neutilizate nu este un inventar oficial actualizat și nu dovedește o scutire generală de monitorizare. CATF contestă justificarea amânării și avertizează asupra riscului unor noi întârzieri.

  8. Dosarul a fost retrimis comisiilor competente pentru negocieri cu Consiliul. Parlamentul cere intrarea în vigoare în ziua următoare publicării actului modificator, dar forma finală trebuie convenită; până atunci companiile rămân supuse calendarului existent. Votul nu suspendă întreaga legislație privind metanul.

Votul deschide negocierile cu Consiliul asupra noilor termene, fără să le ofere deocamdată companiilor o amânare legală. Schimbarea ar deveni aplicabilă după adoptarea și intrarea în vigoare a regulamentului de modificare. Comisia propusese la 14 octombrie un răgaz de un an pentru anumite obligații legate de importuri și de intensitatea emisiilor, invocând presiunile asupra aprovizionării cu energie și dificultățile pregătirii verificărilor.

În varianta susținută de Parlament, importatorii de țiței, gaze naturale și cărbune ar trebui să demonstreze pentru prima dată până la 31 mai 2031 că furnizările acoperite de contracte încheiate sau reînnoite începând cu 4 august 2024 sunt supuse unor măsuri de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor echivalente cu cele europene. Pentru contractele mai vechi, același termen ar privi raportarea eforturilor depuse pentru alinierea furnizorilor la aceste cerințe. Primele raportări ar acoperi livrările din 2030, iar apoi ar fi transmise anual până la 31 mai. Cele două categorii de contracte rămân supuse unor obligații diferite.

Prima raportare a intensității emisiilor de metan ar urma să fie transmisă până la 5 august 2031, față de 5 august 2029 în propunerea Comisiei. Cerința privește atât importatorii, cât și producătorii din UE și urmărește cantitatea de metan emisă în raport cu producția combustibililor introduși pe piața europeană. Pentru contractele încheiate sau reînnoite începând cu 4 august 2024 ar trebui raportată intensitatea, iar pentru cele mai vechi ar rămâne obligația de a depune eforturi rezonabile pentru raportare. După prima transmitere, raportările ar fi datorate anual până la 31 mai.

Separat, obligația de a demonstra respectarea valorilor maxime ale intensității ar începe la 5 august 2031, potrivit propunerii Comisiei, pe care Parlamentul nu a modificat-o în acest punct. Ea privește contractele încheiate sau reînnoite după 5 august 2030. Diferența contează: un termen pentru prezentarea datelor nu trebuie confundat cu termenul pentru demonstrarea respectării unei limite de emisii.

Pentru operatorii europeni din petrol și gaze, Parlamentul susține și trei ani suplimentari pentru anumite rapoarte verificate care reunesc măsurători ale emisiilor la sursă și la nivelul instalației. Termenele ar ajunge la 5 februarie 2030 pentru activele pe care companiile le operează și la 5 august 2031 pentru cele în care au participații, dar pe care nu le operează, dacă acestea nu au fost deja raportate de operator. Ulterior, rapoartele ar fi transmise anual până la 31 mai. Aceste raportări nu fuseseră incluse în amânările propuse de Comisie pentru importuri și intensitatea metanului.

Textul votat recunoaște și o alternativă tehnică pentru măsurătorile la nivelul instalației. Datele sistemelor de monitorizare continuă ar fi acceptate în locul campaniilor de măsurare dacă sistemele respectă cerințele de performanță din metodologiile și standardele adoptate în temeiul regulamentului. Verificarea independentă a raportului ar rămâne obligatorie.

Prelungirile nu ar acoperi însă combustibilii proveniți din țări pentru care sancțiunile UE interzic sau restricționează importurile respective. Regula ar privi și exporturile indirecte din aceste țări. Importatorii ar trebui să declare separat volumele în cauză, inclusiv când sunt incluse în transporturi amestecate, iar Comisia ar publica și actualiza o listă indicativă a statelor vizate. Excepția este legată de sancțiunile aplicabile petrolului, gazelor sau cărbunelui, nu de orice sancțiune impusă unei țări. Pentru aceste importuri, primele demonstrații de echivalență ar avea termen la 31 mai 2028, raportarea intensității la 5 august 2028, iar demonstrarea respectării valorilor maxime la 5 august 2030. Excepția nu autorizează importul unui produs interzis.

Parlamentul cere totodată Comisiei să prezinte până la 1 iulie 2029 un raport despre pregătirea aplicării normelor privind importatorii și intensitatea metanului, precum și despre securitatea aprovizionării. Evaluarea ar urmări, între altele, regimurile naționale de sancțiuni, acreditarea verificatorilor, recunoașterea soluțiilor de conformare și elaborarea metodologiei și a valorilor maxime de intensitate. Dacă dificultățile persistă sau aprovizionarea este amenințată, executivul european ar trebui să propună schimbări ale regulamentului.

Eurodeputatul român Virgil Popescu, membru PNL și al grupului PPE, afirmă că amendamentul promovat împreună cu alți colegi a fost adoptat și că, alături de PPE, a obținut introducerea evaluării din 2029. În declarația transmisă după vot, fostul ministru al energiei susține că un calendar mai lung ar permite producătorilor să facă investițiile necesare fără să își piardă competitivitatea.

Popescu invocă pentru România peste 50.000 de sonde de petrol și gaze, dintre care aproximativ 43.000 nu ar mai fi utilizate. Un studiu al Asociației Energia Inteligentă din aprilie 2023 identifica 43.914 sonde inactive, obturate temporar sau abandonate, pe baza unor date limitate provenite din industrie. Cifra nu reprezintă un inventar oficial actualizat pentru 2026 și nu înseamnă că toate aceste sonde sunt abandonate definitiv. Textul adoptat nu modifică regulile separate de inventariere și monitorizare a sondelor inactive. Amânarea unor rapoarte ale instalațiilor nu reprezintă, prin urmare, o scutire generală pentru sondele vechi.

Argumentului privind costurile și aprovizionarea i se opune îngrijorarea că un termen mai lung va întârzia obținerea unor date verificate despre pierderile de metan. Clean Air Task Force a contestat, într-un document publicat la 12 octombrie, justificarea amânării anunțate de un an și a avertizat că redeschiderea calendarului poate conduce la noi concesii, inclusiv la o prelungire de trei ani. Organizația susține că dificultățile acreditării trebuie rezolvate prin pregătirea aplicării normelor. Poziția sa precedă votul de joi.

Regulamentul privind metanul este în vigoare din 4 august 2024 și introduce treptat măsurarea și verificarea emisiilor, detectarea și repararea scurgerilor și limitarea evacuării directe ori arderii gazelor. Amânările votate de Parlament privesc anumite termene, fără să echivaleze cu suspendarea întregului regulament. Dosarul a fost retrimis comisiilor competente pentru negocieri cu Consiliul. Parlamentul cere ca modificarea să intre în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al UE, dar această prevedere trebuie și ea convenită în forma finală. Până atunci, calendarul existent continuă să se aplice.


























RELATED ARTICLES