Parlamentul European cere ca bugetul UE pentru 2028–2034 să rezerve cel puțin 2,5 miliarde de euro pentru acțiuni împotriva cancerului. Suma face parte din cele 10,05 miliarde de euro cerute pentru prioritățile programului EU4Health, la prețuri curente. Plenul a adoptat rezoluția privind aplicarea Planului european de combatere a cancerului la 12 noiembrie 2026, cu 447 de voturi pentru, 66 împotrivă și 91 de abțineri. Raportorul este eurodeputatul român Vlad Voiculescu (Renew Europe).
Pe scurt
-
Parlamentul cere 10,05 miliarde de euro pentru prioritățile EU4Health în bugetul UE 2028–2034, dintre care cel puțin 2,5 miliarde pentru acțiuni împotriva cancerului. Sumele acoperă întregul exercițiu bugetar și rămân de negociat.
-
Eurodeputații cer actualizarea normelor pentru țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină, precum și accize minime mai mari pentru produsele din tutun și nicotină.
-
Rezoluția cere propuneri legislative pentru informații de sănătate vizibile pe toate băuturile alcoolice și accelerarea lucrărilor la o etichetă nutrițională obligatorie și armonizată pe partea din față a ambalajelor alimentare.
-
Parlamentul cere acces egal la screening, diagnostic și tratament, susține folosirea sistemelor de inteligență artificială validate clinic în screening și propune achiziții comune voluntare pentru medicamente oncologice.
-
Eurodeputații cer acces mai bun la îngrijiri transfrontaliere și studii clinice pentru copiii cu cancer, precum și sprijin pentru reabilitarea și reintegrarea profesională a supraviețuitorilor.
Votul din plen stabilește poziția Parlamentului după ce comisia pentru sănătate publică (SANT) și-a adoptat raportul la 28 septembrie. Rezoluția evaluează planul lansat de Comisie în 2021. În declarația scrisă transmisă de Parlament după vot, Voiculescu a cerut ca Uniunea să investească în prevenirea cancerelor care pot fi evitate.
Finanțarea de după 2027 este una dintre problemele semnalate de Curtea Europeană de Conturi în auditul planului. Auditorii au recomandat Comisiei să îmbunătățească monitorizarea și să caute, împreună cu statele membre, soluții pentru continuarea proiectelor. Pentru a vedea dacă screeningul reduce inegalitățile, de exemplu, autoritățile trebuie să urmărească accesul și participarea la programe, precum și ce se întâmplă după un rezultat pozitiv. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei estimează că în UE au apărut aproximativ 2,7 milioane de cazuri noi de cancer în 2024.
În materie de prevenție, eurodeputații cer ca revizuirea legislației tutunului să acopere și țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină. Rezoluția arată că revizuirea ar putea include ambalaje standardizate, restricții asupra aromelor care atrag tinerii, declararea obligatorie a ingredientelor și interzicerea vânzării online către minori, însoțită de verificarea efectivă a vârstei. Parlamentul cere și majorarea accizelor minime pentru toate produsele din tutun și nicotină și reducerea diferențelor dintre nivelurile acestor accize.
Pentru băuturile alcoolice, eurodeputații cer Comisiei propuneri legislative care să prevadă informații de sănătate clar vizibile pe toate produsele, completate prin etichetare digitală. Ei cer și reguli care să împiedice publicitatea și sponsorizarea în contexte în care acestea pot ajunge la minori. În privința alimentelor, Parlamentul cere Comisiei să accelereze lucrările la o etichetă nutrițională obligatorie și armonizată la nivelul UE, pe partea din față a ambalajului. Comisiei îi cere și o definiție a alimentelor ultraprocesate bazată pe dovezi științifice.
Parlamentul cere ca accesul la screening, diagnostic și tratament să fie mai uniform între state și regiuni. Planul din 2021 urmărea ca până în 2025 să li se ofere screening pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal unui procent de 90% din populația eligibilă. Parlamentul constată că obiectivul nu a fost atins și cere intensificarea eforturilor. Rezoluția menține ca priorități cancerul de sân, de col uterin și de prostată. Eurodeputații susțin integrarea în programele naționale a instrumentelor de inteligență artificială validate clinic, cu evaluarea riscurilor și monitorizare continuă.
Pentru tratament, eurodeputații propun achiziții comune voluntare de medicamente oncologice și acces mai bun al copiilor la îngrijiri transfrontaliere, terapii inovatoare și studii clinice. Pentru pacienți și supraviețuitori, Parlamentul cere reabilitare, sprijin psihosocial, reintegrare profesională și aplicarea deplină a dreptului de a fi uitat, relevant pentru accesul la servicii financiare după încheierea tratamentului.
În România, OCDE a raportat că în 2023 aproximativ 6% dintre femeile cu vârste între 20 și 69 de ani au făcut screening pentru cancerul de col uterin, potrivit datelor programului. Anchetele populației măsoară și examinări efectuate în afara programelor organizate, astfel că indicatorii au acoperire diferită. Următorul buget multianual va stabili finanțarea efectivă și regulile de acces la fonduri. Eventualele modificări privind accizele, publicitatea și etichetarea au propriile proceduri legislative.
