Parlamentul European a adoptat joi, 12 noiembrie, cu 405 voturi pentru, 133 împotrivă și 60 de abțineri, o rezoluție privind utilizarea inteligenței artificiale în instituțiile UE și în procesele democratice. Eurodeputații vor ca IA să sprijine elaborarea și evaluarea legilor, cu responsabilitatea deciziilor politice păstrată la oameni. Ei propun și un observator al Parlamentului care să ajute comisiile să evalueze legislația și impactul tehnologiei asupra democrației.
Pe scurt
-
Plenul a adoptat rezoluția nelegislativă cu 405 voturi pentru, 133 împotrivă și 60 de abțineri. Documentul stabilește poziția Parlamentului și lasă eventualele măsuri obligatorii pentru proceduri separate.
-
Eurodeputații cer ca IA să rămână sub supraveghere umană și propun un observator intern, fără costuri bugetare suplimentare, pentru sprijinirea comisiilor parlamentare.
-
Parlamentul solicită evaluarea sistematică a efectelor IA asupra democrației, reformarea legislației electorale și protejarea identității, imaginii persoanelor și transparenței algoritmice.
-
Rezoluția cere prioritate pentru instrumentele europene de IA în instituțiile UE și un acord internațional pentru tehnologiile cu implicații majore asupra securității și societății.
Rezultatul votului nominal confirmă adoptarea întregii propuneri de rezoluție. Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) aprobase raportul la 1 octombrie, cu 21 de voturi pentru și trei împotrivă, etapă relatată anterior de 2eu.brussels. Votul din noiembrie stabilește poziția plenului. Rezoluția are caracter nelegislativ și nu modifică Regulamentul UE privind inteligența artificială.
Parlamentul consideră că IA poate ajuta instituțiile să analizeze date, să simplifice legislația și să evalueze dacă normele existente își ating scopul. Eurodeputații cer ca utilizarea acestor sisteme să respecte drepturile fundamentale și să rămână sub supraveghere umană. Responsabilitatea politică revine în continuare persoanelor cu mandat de decizie, iar deciziile politice integral automatizate ar trebui excluse.
Observatorul pentru IA ar fi o structură administrativă a Parlamentului, concepută să funcționeze fără costuri bugetare suplimentare. Ar ajuta comisiile să evalueze efectele legislației privind IA după aplicare și să analizeze impactul tehnologiei asupra echilibrului dintre instituțiile UE și asupra proceselor democratice. Organizarea și punerea în funcțiune a structurii ar necesita decizii administrative ulterioare.
În materie electorală, Parlamentul cere o evaluare sistematică a riscurilor și oportunităților aduse de IA în campanii, comunicarea politică și dezbaterea publică. Rezoluția solicită reformarea legislației electorale europene și propune includerea în Carta drepturilor fundamentale a unor protecții privind identitatea și imaginea persoanelor, precum și transparența algoritmică. Aceste schimbări ar urma proceduri juridice distincte.
Eurodeputații cer și ca instituțiile UE să acorde prioritate instrumentelor europene de IA. Propunerea urmărește dezvoltarea capacității europene de-a lungul lanțului tehnologic și reducerea dependențelor. Pentru tehnologiile cu efecte majore asupra securității și societății, Parlamentul cere ca UE să conducă demersurile pentru un acord internațional inspirat de modelul neproliferării nucleare, cu garanții care să permită în continuare inovarea.
Raportorul AFCO a fost eurodeputatul grec Emmanouil (Manolis) Kefalogiannis, din grupul PPE. Eurodeputatul român Gheorghe Piperea (ECR) a redactat avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, iar Lukas Mandl (PPE, Austria) pe cel al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. După vot, Kefalogiannis a spus că Europa ar trebui să contribuie la stabilirea regulilor, pe măsură ce tehnologia avansează.
