Parlamentul European cere mai mult sprijin pentru Groenlanda și dublarea finanțării propuse pentru teritoriile de peste mări

Comisia pentru dezvoltare (DEVE) a Parlamentului European cere Uniunii să își consolideze relația cu Groenlanda și celelalte țări și teritorii de peste mări asociate UE, argumentând că poziția lor geografică a devenit tot mai importantă într-un context de competiție geopolitică. Raportul adoptat cu 17 voturi pentru, două împotrivă și două abțineri propune creșterea finanțării pentru toate cele 13 teritorii de la 999 milioane EUR la 2,084 miliarde EUR în cadrul bugetului european pentru 2028–2034, precum și un rol mai mare pentru comunitățile locale în deciziile privind infrastructura și materiile prime critice.

Raportul privește revizuirea Deciziei privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări cu Uniunea Europeană, cunoscută prin acronimul DOAG. Cadrul actual datează din 2021, iar Comisia Europeană a propus în 2025 modificarea lui pentru a-l adapta următorului cadru financiar multianual al Uniunii, aferent perioadei 2028–2034.

Cele 13 țări și teritorii de peste mări sunt legate constituțional de Franța, Țările de Jos sau Danemarca și au un statut diferit de cel al statelor membre ale UE. Șase sunt legate de Franța, alte șase de Țările de Jos, iar Groenlanda este legată constituțional de Danemarca. Relația lor cu Uniunea are ca obiectiv dezvoltarea economică și socială și menținerea unor legături economice apropiate cu piața europeană.

În noua poziție, eurodeputații acordă o importanță specială Groenlandei. Textul cere Uniunii să sprijine teritoriul în fața amenințărilor la adresa suveranității sale și enumeră printre priorități creșterea rezilienței, protejarea infrastructurii critice, dezvoltarea educației și competențelor, diversificarea economiei, conectivitatea sigură și fiabilă și infrastructura pentru turism sustenabil.

Argumentul este legat de poziția strategică a Groenlandei în Arctica și de competiția internațională în jurul infrastructurii, energiei și resurselor. Raportorul Barry Andrews, care conduce și Comisia DEVE, a plasat explicit votul în contextul amenințărilor formulate de președintele american Donald Trump la adresa Groenlandei și a susținut că UE trebuie să își aprofundeze relațiile cu insula.

Poziția Parlamentului nu se limitează însă la Groenlanda. Raportul tratează cele 13 teritorii ca parteneri aflați în zone cu importanță geostrategică în Caraibe, Indo-Pacific, Arctica, Antarctica și Oceania. Eurodeputații cer Uniunii să țină seama mai mult de această dimensiune atunci când își stabilește relațiile politice, economice și financiare cu ele.

Cea mai importantă modificare financiară propusă de DEVE este majorarea substanțială a resurselor pentru perioada 2028–2034. Comisia propusese 999 milioane EUR, iar parlamentarii vor 2,084 miliarde EUR, la prețuri curente.

Această sumă trebuie însă delimitată cu atenție. Cele 2,084 miliarde EUR reprezintă propunerea Parlamentului pentru ansamblul celor 13 țări și teritorii de peste mări. Nu este o alocare de peste două miliarde EUR pentru Groenlanda și nici o sumă care a fost deja aprobată definitiv în bugetul UE.

Raportul susține și accesul mai larg al teritoriilor la alte programe europene. Sunt menționate finanțările pentru biodiversitate și protecția mediului, Horizon Europe, viitorul Fond european pentru competitivitate și Erasmus+. Ideea este ca relația cu teritoriile să nu depindă exclusiv de o singură linie bugetară, ci să le permită o participare mai largă la programele europene relevante.

Materiile prime critice sunt un alt element important al textului. În cazul unor proiecte de minerit, extracție sau export, eurodeputații cer ca persoanele și comunitățile ale căror terenuri, resurse, activități economice sau patrimoniu cultural pot fi afectate direct sau indirect să fie implicate înainte de luarea deciziilor de investiții.

Această cerință este relevantă în special pentru comunitățile indigene. Parlamentarii vor ca organizațiile societății civile, grupurile locale, tinerii și reprezentanții populațiilor indigene să aibă un rol mai puternic în proiectele realizate în cadrul relației dintre UE și teritoriile de peste mări.

Prin această abordare, Parlamentul încearcă să combine interesul european pentru materiile prime critice cu o protecție procedurală mai puternică pentru comunitățile locale. Raportul nu instituie însă prin el însuși o autorizație pentru exploatarea unor resurse și nici nu identifică proiecte miniere concrete care ar urma să fie aprobate.

Eurodeputații vor și un control parlamentar mai puternic asupra relației dintre UE și aceste teritorii. Parlamentul ar trebui să fie reprezentat pe deplin în forumul UE–TTPM, despre care raportul spune că ar trebui organizat anual, și să primească informații privind discuțiile dintre Comisie, statele membre și teritorii.

Printre domeniile pentru care eurodeputații cer mai multă transparență se află finanțarea, reziliența infrastructurii critice și securitatea maritimă. Parlamentul încearcă astfel să își consolideze capacitatea de supraveghere asupra unei politici în care decizia formală aparține Consiliului.

Această delimitare procedurală este esențială. Dosarul privind asocierea TTPM nu urmează procedura legislativă ordinară în care Parlamentul și Consiliul sunt colegiuitori cu puteri egale. Parlamentul este consultat și își formulează poziția, în timp ce decizia finală este adoptată de Consiliu.

Votul din DEVE nu modifică, prin urmare, imediat finanțarea și nici statutul Groenlandei sau al celorlalte teritorii. Comisia parlamentară a adoptat poziția pe care Parlamentul urmează să o transmită în cadrul procedurii. Textul trebuie mai întâi să fie examinat de plenul Parlamentului European, votul fiind în prezent prevăzut pentru 11 noiembrie.

Rezultatul din comisie arată însă un sprijin clar pentru o relație financiară și politică mai ambițioasă. Cele zece amendamente de compromis au fost adoptate, un alt amendament a fost respins, iar votul final de 17–2–2 a confirmat poziția comisiei. 2EU_EP_2026-10-05_dosar_consoli…

Pentru Groenlanda, mesajul politic este că Parlamentul dorește ca relația cu UE să fie tratată dincolo de politica tradițională de dezvoltare. Reziliența, conectivitatea, infrastructura critică, clima, cercetarea, energia regenerabilă și materiile prime sunt prezentate ca domenii care leagă dezvoltarea economică de interesele strategice ale Uniunii.

Pentru celelalte 12 teritorii, logica este similară, chiar dacă problemele locale diferă considerabil. Poziția lor în Caraibe, Pacific, Oceanul Indian sau Atlantic înseamnă că politica UE față de acestea este legată tot mai mult de securitatea rutelor maritime, reziliența infrastructurilor, schimbările climatice și competiția internațională pentru resurse și influență.

Raportul nu stabilește însă cum vor fi distribuite cele 2,084 miliarde EUR între cele 13 teritorii. Documentația disponibilă pentru acest articol nu conține o împărțire finală pe teritorii, iar această distribuție nu trebuie dedusă din accentul politic pus asupra Groenlandei.

Următorii pași vor fi decisivi pentru dimensiunea financiară a propunerii. Poziția Parlamentului trebuie confirmată în plen, iar finanțarea pentru 2028–2034 va depinde de negocierile mai largi asupra viitorului cadru financiar multianual și de decizia finală privind asocierea TTPM.