Parlamentul European cere o strategie a Uniunii Europene pentru criza personalului medical

Comisiile pentru ocuparea forței de muncă și pentru sănătate publică din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene o strategie pentru combaterea crizei de personal din sănătate, inclusiv prin creșterea numărului de lucrători medicali cu cel puțin un milion în următorii șapte ani.

Raportul a fost adoptat miercuri cu 85 de voturi pentru, trei împotrivă și două abțineri de eurodeputații din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisia pentru sănătate publică. Textul urmărește sustenabilitatea sistemelor de sănătate și îmbunătățirea condițiilor de muncă în sectorul medical.

Pe scurt

1. Eurodeputații cer Comisiei Europene o strategie pentru criza personalului medical din Uniunea Europeană.

2. Parlamentul European vrea creșterea forței de muncă din sănătate cu cel puțin un milion de lucrători în următorii șapte ani.

3. Raportul cere salarii corecte, siguranță a locului de muncă, sprijin pentru sănătate mintală și educație și formare de calitate.

4. Eurodeputații cer fonduri europene mai mari pentru sănătate, inclusiv pentru investiții în personalul medical.

5. Raportul trebuie aprobat de plenul Parlamentului European și ar urma să fie discutat în sesiunea plenară din iulie.

Eurodeputații susțin că Uniunea Europeană trebuie să acționeze înainte ca deficitul de personal să afecteze și mai mult siguranța pacienților și accesul egal la servicii medicale. Parlamentul menționează riscuri precum supraaglomerarea serviciilor de urgență, listele lungi de așteptare și diagnosticele întârziate.

Raportul cere măsuri pentru a atrage mai mulți tineri către profesiile medicale, folosirea fondurilor europene pentru burse, cooperare transfrontalieră și acțiuni pentru salarii corecte și stabilitate profesională. Eurodeputații cer și sprijin pentru specialitățile rare și pentru rolurile avansate în practica medicală.

Condițiile de muncă sunt una dintre temele centrale ale raportului. Parlamentul cere remunerare corectă, sprijin pentru sănătatea mintală și securitate profesională pentru personalul medical. Eurodeputații subliniază și nevoia de educație și formare de calitate, pentru ca sistemele de sănătate să poată răspunde cererii în creștere.

Raportul acordă o atenție specială epuizării profesionale. Potrivit Parlamentului European, unul din trei medici și asistenți medicali se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Eurodeputații cer un cadru obligatoriu prin care nivelurile nesigure de personal să fie recunoscute ca risc profesional și prin care să fie redusă povara fizică, psihologică și administrativă asupra lucrătorilor din prima linie.

Parlamentul cere și finanțare adecvată pentru sistemele de sănătate. Raportul susține creșterea finanțării publice, folosirea strategică a fondurilor europene și majorarea alocărilor dedicate sănătății, astfel încât investițiile în personal să poată fi susținute pe termen lung.

Digitalizarea este tratată ca instrument de sprijin, nu ca înlocuitor al personalului medical. Eurodeputații recunosc beneficiile telemedicinei și ale diagnosticelor asistate de inteligență artificială, inclusiv pentru zonele rurale unde deficitul de personal este mai acut. Ei cer însă ca lucrătorii din sănătate să primească formare și competențe digitale pentru utilizarea acestor tehnologii.

Raportorul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă, Loucas Fourlas, a spus că spitalele, centrele de îngrijire primară și serviciile de îngrijire pe termen lung se află sub presiune din cauza deficitului de personal, epuizării profesionale, îmbătrânirii populației și cererii tot mai mari de servicii medicale. El a afirmat că problema privește siguranța pacienților, accesul egal la îngrijiri și reziliența pe termen lung a sistemelor publice de sănătate.

Raportorul Comisiei pentru sănătate publică, Ruggero Razza, a spus că viitorul sănătății europene depinde de investițiile în oameni. El a cerut ca deficitul de personal să devină o prioritate strategică europeană, prin profesii medicale mai atractive, parcursuri mai solide de educație și formare și condiții care să permită păstrarea talentului în sistemele de sănătate.

Uniunea Europeană se confruntă cu un deficit sever de personal medical. Potrivit Parlamentului European, în 2022 exista un deficit de 1,2 milioane de lucrători în sănătate, iar Organizația Mondială a Sănătății estimează un deficit de aproape un milion până în 2030 în regiunea europeană. Îmbătrânirea populației și creșterea nevoilor de îngrijire pe termen lung amplifică presiunea asupra sistemelor de sănătate.

Raportul trebuie aprobat de Parlamentul European în ansamblu. Textul ar urma să fie introdus pe agenda sesiunii plenare din iulie.