Parlamentul European cere participarea obligatorie a statelor la centrul UE împotriva ingerințelor străine

Parlamentul European cere ca toate statele membre să participe obligatoriu la un centru european independent pentru combaterea ingerințelor străine și a dezinformării, cu mandat clar, buget propriu și control parlamentar. Cererea face parte din raportul privind Scutul european pentru democrație, adoptat cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri, care propune și întărirea protecției alegerilor în mediul digital.

Eurodeputații pornesc de la constatarea că răspunsul european la ingerințe este fragmentat, iar statele nu pot contracara eficient singure asemenea amenințări. Centrul pe care îl susțin ar trebui să coordoneze acțiunile naționale și să consolideze instrumentele existente, fără să le dubleze. Participarea tuturor statelor și controlul parlamentar sunt două dintre condițiile prevăzute în comunicatul Parlamentului despre raportul adoptat.

Un Centru european pentru reziliență democratică a fost deja lansat de Comisie la 24 februarie 2026, ca structură de cooperare voluntară între state. Comisia îi asigură sprijinul administrativ și operațional, iar activitatea sa trebuie să respecte competențele naționale și instituționale. Modelul cerut acum de Parlament merge mai departe decât formula anunțată la lansare, prin independența structurii, mandatul și bugetul proprii, precum și participarea obligatorie.

Raportul identifică Rusia drept principala amenințare externă pentru integritatea democratică a Europei și menționează activități ostile provenite și din Belarus, China, Iran și Coreea de Nord. Acestea depășesc campaniile de dezinformare și includ atacuri cibernetice, sabotaj fizic, incendieri, spionaj și bruiaj. Eurodeputații cer extinderea sancțiunilor asupra celor care facilitează dezinformarea și eludarea sancțiunilor existente.

În mediul online, prioritatea formulată de Parlament este aplicarea riguroasă a legislației digitale existente, inclusiv a Regulamentului privind serviciile digitale, cunoscut drept DSA, și a Regulamentului privind inteligența artificială. Platformele ar trebui să răspundă pentru acțiunile lor și să combată mai ferm ingerințele electorale realizate prin boți. Raportul invocă aici o limită precisă a argumentului privind libertatea de exprimare, arătând că aceste drepturi protejează oamenii, nu mașinile.

„Boții ruși nu reprezintă libertate de exprimare”, a declarat raportorul Tomas Tobé, eurodeputat suedez din grupul PPE, potrivit citatului publicat de Parlament din dezbaterea în plen. Tobé a prezentat raportul ca pe un instrument de protecție împotriva operațiunilor de influență străină, delimitând acest obiectiv de reglementarea opiniilor politice.

În briefingul grupului Verzilor/ALE, Terry Reintke a susținut, la rândul său, folosirea mai eficientă a DSA pentru protejarea dezbaterii democratice. Ea a argumentat că modul în care unele platforme gestionează dezbaterea online creează posibilități de intervenție pentru actori antidemocratici. Poziția sa pune accentul pe aplicarea instrumentelor deja disponibile și pe responsabilitatea platformelor.

Propunerile pentru alegeri vizează atât infrastructura, cât și finanțarea și conținutul campaniilor. Parlamentul cere clasificarea infrastructurii electorale drept infrastructură critică și aplicarea principiului cunoașterii donatorului în cazul donațiilor politice prin criptomonede, pentru a combate finanțarea prin intermediari și ingerințele. Aceste măsuri sunt însoțite de cereri privind combaterea conținutului deepfake răuvoitor, a reclamelor frauduloase și întărirea protecției candidatelor.

Extinderea atribuțiilor centrului este contestată de grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. În poziția sa publicată înaintea votului, ECR recunoaște amenințările rusești și chineze, dar susține că un organism permanent cu atribuții de monitorizare și răspuns la crize nu are un temei clar în tratate. Grupul avertizează asupra riscului unei implicări nejustificate a UE în alegerile naționale și asupra restrângerii libertății de exprimare.

Raportul cere, de asemenea, finanțare pe termen lung pentru libertatea presei și jurnalismul de investigație, precum și garanții împotriva utilizării ilegale a programelor de spionaj. Adoptarea sa stabilește poziția Parlamentului asupra măsurilor necesare. Ea nu atribuie centrului, prin acest vot, noile puteri cerute și nici nu instituie automat obligațiile propuse pentru protejarea alegerilor.