Parlamentul European susține scutirea temporară a firmelor mici din UE de obligația de a numi reprezentanți pentru deșeuri în alte state membre

Parlamentul European a susținut marți, 20 octombrie, scutirea temporară a microîntreprinderilor și firmelor mici stabilite în UE de obligația de a desemna reprezentanți autorizați pentru deșeuri atunci când vând în alte state membre. Cele două poziții legislative votate la Strasbourg urmăresc reducerea costurilor comerțului transfrontalier, fără să elimine contribuțiile pentru gestionarea deșeurilor. Scutirea nu este însă în vigoare: pentru cele două dosare, Consiliul nu și-a adoptat încă mandatul de negociere.

În centrul propunerii se află o dificultate întâlnită de firmele care încearcă să intre pe mai multe piețe naționale. Pe lângă înregistrare, raportări și contribuții la gestionarea deșeurilor, acestea pot fi obligate să mandateze o persoană sau o organizație stabilită în țara în care vând. Reprezentantul îndeplinește în numele producătorului anumite obligații legate de răspunderea extinsă a producătorului, cunoscută prin acronimul englez EPR. Rolul său depășește reciclarea și poate include raportarea cantităților comercializate și plata contribuțiilor.

Pentru o firmă cu puține comenzi într-o țară, costul unei asemenea reprezentări poate cântări în decizia de a continua vânzările pe acea piață. Parlamentul propune eliminarea temporară a obligației pentru producătorii mici din UE, lăsându-le posibilitatea de a apela în continuare, voluntar, la un reprezentant. Măsura nu ar desființa serviciile de reprezentare și nici nu ar anula automat contractele existente.

Derogarea ar fi rezervată microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, definite potrivit anexei I la Recomandarea 2003/361/CE: un efectiv de mai puțin de 50 de persoane și o cifră de afaceri anuală sau un total anual al bilanțului de cel mult 10 milioane de euro. Încadrarea ține cont și de relațiile cu întreprinderi partenere ori legate, ale căror date pot trebui adăugate la calcul. Nu este suficient, așadar, ca o filială să aibă singură puțini angajați, dacă face parte dintr-un grup mai mare.

Eurodeputații au restrâns astfel propunerea inițială a Comisiei, care viza o categorie mai largă de producători stabiliți în Uniune. Firmele mijlocii și mari nu intră în derogarea cerută de Parlament. Cele două texte conțin și o garanție împotriva eludării condițiilor: scutirea nu s-ar aplica producătorilor care își divizează sau restructurează activitatea cu scopul de a beneficia de ea.

Suspendarea ar dura până la 1 ianuarie 2035 sau până la data aplicării unui act juridic european care instituie un cadru orizontal EPR, inclusiv reguli privind reprezentanții autorizați, oricare dintre aceste date survine prima. Momentul decisiv este aplicarea noului cadru, nu simpla sa adoptare. Comisia este așteptată să prezinte ulterior în 2026 o propunere mai amplă privind economia circulară, astfel că soluția votată acum este concepută ca una temporară, înaintea reformei generale.

Primul dosar privește bateriile și deșeurile de baterii, ambalajele și deșeurile de ambalaje. Poziția Parlamentului asupra propunerii de regulament a fost susținută de 616 eurodeputați; nouă au votat împotrivă, iar 39 s-au abținut. Al doilea dosar, o propunere de directivă care privește textilele și încălțămintea, echipamentele electrice și electronice și anumite produse din plastic de unică folosință, a primit 612 voturi pentru, opt împotrivă și 39 de abțineri.

Domeniul scutirii ar urma să fie cel al dispozițiilor sectoriale vizate, nu orice activitate de vânzare a unor bunuri. În cazul bateriilor, de exemplu, norma privește producători care vând la distanță direct utilizatorilor finali din alt stat membru; pentru ambalaje, punerea la dispoziție pentru prima dată a ambalajelor sau produselor ambalate direct utilizatorilor finali pe teritoriul altui stat membru. Obligațiile diferă în funcție de produs și de cadrul aplicabil, iar simpla existență a unui magazin online nu stabilește automat calitatea de producător în sensul EPR.

Nici regimurile celor șase grupe de produse nu au un calendar identic. Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje se aplică în general din 12 august 2026, în timp ce extinderea schemelor EPR pentru textile are propriile termene de implementare. Aceste diferențe de calendar și de domeniu înseamnă că derogarea propusă nu ar înlocui cu o scutire uniformă toate cerințele naționale privind produsele și ambalajele.

Pentru firmele eligibile ar dispărea o obligație de reprezentare, nu responsabilitatea pentru deșeurile generate de produsele lor. Amendamentele mențin explicit înregistrarea, raportarea, contribuțiile financiare, garanțiile și participarea la schemele EPR, precum și obligațiile de prevenire, colectare, reutilizare și reciclare. Aceste contribuții finanțează gestionarea deșeurilor și nu trebuie confundate cu o singură „taxă de reciclare” care ar fi eliminată prin votul Parlamentului.

Producătorilor stabiliți în afara UE nu li s-ar acorda această derogare. Parlamentul a eliminat și flexibilitățile suplimentare propuse de Comisie, prin care reprezentarea ar fi putut fi înlocuită în anumite situații cu mijloace alternative de trasabilitate și control. Pentru operatorii din țări terțe ar rămâne cadrul aplicabil fiecărei categorii de produse, fără o scutire generală echivalentă celei cerute pentru firmele mici din Uniune.

Raportoarea ambelor dosare, eurodeputata neerlandeză Ingeborg ter Laak, din Partidul Popular European, a susținut după vot reducerea obstacolelor administrative fără diminuarea ambițiilor de mediu. În declarația publicată de Parlament, ea a arătat că firmele trebuie să răspundă pentru deșeurile pe care le generează, dar că îndeplinirea acestei obligații nu ar trebui să creeze bariere inutile în calea creșterii și a vânzărilor în Europa.

Pentru a face mai ușoară respectarea regulilor și verificarea lor peste granițe, eurodeputații cer un schimb mai bun de informații între state, sisteme digitale interoperabile și cerințe comune de raportare. Sunt direcții de reformă, nu anunțul unui registru european unic deja funcțional. Până la schimbarea legislației, firmele trebuie să respecte cerințele care li se aplică în prezent.

Pentru un mic producător sau comerciant român care trimite produse ambalate către clienți din alte state membre, derogarea ar putea reduce costurile reprezentării locale. Efectul ar depinde însă de încadrarea firmei, de produs și de obligațiile concrete de pe fiecare piață. Din votul de la Strasbourg nu se poate deduce o economie standard pentru firmele românești și nici dispariția contribuțiilor pe care acestea le datorează pentru gestionarea deșeurilor.

Cele două propuneri fac parte din pachetul de simplificare a legislației de mediu Omnibus VIII, prezentat de Comisie în decembrie 2025. Consiliul a întrerupt la 24 iunie lucrările interne asupra dosarelor privind reprezentanții EPR, invocând rezervele unei majorități largi a statelor și apropiata revizuire generală a sistemului. Mandatele convenite pentru alte componente ale pachetului nu acoperă aceste două propuneri.

O înțelegere asupra scutirii presupune, așadar, depășirea acestui blocaj și negocierea formei finale între Parlament și Consiliu. Abia după finalizarea procedurii legislative și îndeplinirea condițiilor de intrare în vigoare și aplicare, inclusiv a măsurilor naționale necesare în cazul directivei, firmele ar putea beneficia de noile reguli.