Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria cer flexibilizarea fondurilor UE pentru costurile energiei în industrie

Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria cer mai multă flexibilitate în folosirea fondurilor Uniunii Europene pentru a ajuta industria afectată de prețurile ridicate ale energiei. Miniștrii responsabili de energie din cele patru state au semnat o declarație comună la Bratislava, la 19 octombrie 2026, după discuții la care a participat comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen. Cererile privesc atât sprijinul temporar din fondurile existente, cât și posibilitatea ca viitoare programe să finanțeze cheltuieli de funcționare ale companiilor.

Ministerul Energiei din Polonia confirmă semnarea declarației și prezintă între priorități costurile energiei, competitivitatea industriei, diversificarea aprovizionării și regulile tranziției energetice după 2030. Cele patru țări, reunite în Grupul de la Visegrád, vor să își coordoneze pozițiile în negocierile cu instituțiile europene.

Explicațiile despre mecanismul financiar au fost date după reuniune de viceprim-ministra și ministra economiei din Slovacia, Denisa Saková. Potrivit relatării agenției TASR, ea a propus discutarea utilizării fondurilor politicii de coeziune sau a unei flexibilități mai mari în cadrul Fondului pentru modernizare, pentru a sprijini industria în contextul energiei scumpe. Soluția ar urma să fie o excepție temporară, evitând o povară de durată asupra bugetelor naționale.

Separat, Saková a explicat că, la conceperea unor noi programe europene pentru competitivitate, miniștrii vor să poată fi luate în calcul și cheltuielile operaționale ale industriei. Solicitarea depășește finanțarea investițiilor necesare transformării tehnologice și privește costurile curente de funcționare ale întreprinderilor.

Diferența are efecte concrete pentru o companie care consumă multă electricitate sau gaze. Un grant pentru modernizarea unei instalații poate reduce consumul în anii următori, dar nu achită automat energia necesară producției din prezent. Sprijinul pentru cheltuieli de funcționare ar putea reduce această presiune imediată, dacă un program ar permite asemenea costuri.

Cele două propuneri nu reprezintă însă reguli noi intrate în vigoare. Declarația ministerială formulează priorități de negociere, iar relatările reuniunii nu anunță aprobarea unui fond european sau a unui mecanism general de plată a facturilor. Orice măsură ulterioară ar trebui să precizeze beneficiarii, cheltuielile eligibile, durata și sursa finanțării, în cadrul normelor aplicabile.

La reuniune au participat și viceprim-ministrul și ministrul industriei și comerțului din Cehia, Karel Havlíček, ministrul economiei și energiei din Ungaria, István Kapitány, și ministrul energiei din Polonia, Miłosz Motyka. Comisia Europeană anunțase înaintea vizitei discuții despre accesibilitatea energiei, securitatea aprovizionării și cadrul energetic european de după 2030.

Un alt punct al poziției Visegrád este tratamentul tehnologiilor nucleare. Potrivit comunicării poloneze și explicațiilor Sakovei relatate de TASR, miniștrii cer neutralitate tehnologică și tratament echitabil al energiei nucleare și al surselor regenerabile, inclusiv în accesul la finanțare. Aceasta este o solicitare politică și nu extinde de la sine eligibilitatea proiectelor într-un program european.

Motyka a cerut, de asemenea, o discuție despre efectele sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii, EU ETS, asupra competitivității industriei. Ministerul polonez invocă volatilitatea prețului certificatelor între factorii care influențează costurile electricității. Modificarea regulilor pieței carbonului și finanțarea cheltuielilor unei companii sunt însă instrumente diferite, iar o schimbare a ETS nu garantează un tarif mai mic pentru fiecare consumator.

Întâlnirea de la Bratislava a urmat Consiliului European din 15–16 octombrie. În concluziile adoptate, liderii UE au cerut un răspuns coordonat, cu măsuri țintite și temporare, adaptate situației statelor membre și compatibile cu funcționarea pieței unice.

Consiliul European a salutat intenția Comisiei de a prelungi cadrul temporar de ajutoare de stat pentru sectoarele industriale cele mai expuse. A cerut și examinarea unor măsuri suplimentare pe termen scurt împotriva prețurilor ridicate, inclusiv a diferențelor dintre prețurile electricității. Concluziile exprimă orientări politice și nu stabilesc condițiile unui nou program unic de subvenționare.

Dan Jørgensen a avertizat la conferința de presă că apropierea iernii va fi dificilă pentru mulți cetățeni europeni, pe fondul prețurilor foarte ridicate, potrivit agenției ANSA. Comisarul a spus că executivul european examinează eforturi suplimentare pentru reducerea costurilor, după discuțiile liderilor UE. Relatarea nu consemnează aprobarea cererilor Visegrád privind utilizarea fondurilor.

Pe termen mai lung, concluziile Consiliului European susțin accelerarea electrificării, dezvoltarea surselor regenerabile și cu emisii reduse, a rețelelor și stocării, precum și eficiența energetică. Obiectivul este reducerea dependenței de piețele volatile ale combustibililor fosili. Aceste investiții urmăresc cauzele structurale ale costurilor și au un rol diferit de ajutorul temporar pentru cheltuieli curente.

România nu face parte din Grupul de la Visegrád și nu a semnat declarația. Reuniunea nu îi acordă o nouă alocare europeană și nu creează un drept automat al firmelor românești la finanțarea facturilor. Eventuale schimbări adoptate pentru întreaga Uniune ar putea avea efecte și în România, în funcție de condițiile fiecărui instrument. Pasul următor este răspunsul Comisiei la solicitările miniștrilor și, dacă vor fi propuse modificări, definirea regulilor concrete de sprijin.