Portul Constanța intră în bilanțul unui program european care lasă porturilor instrumente deschise pentru decarbonizare

Două proiecte europene care au lucrat timp de cinci ani cu porturi din mai multe state au trecut de la demonstrații la publicarea unor instrumente deschise prin care alte porturi își pot construi propriile planuri de decarbonizare. PIONEERS, coordonat de Antwerp-Bruges și desfășurat împreună cu Barcelona, Venlo și Constanța, a realizat 19 demonstrații, în timp ce MAGPIE, coordonat de Rotterdam, a testat 14 soluții cu porturile sale partenere.

Noutatea finalului de proiect nu este o nouă obligație europeană și nici o finanțare suplimentară pentru Portul Constanța. Rezultatul este transferul experienței acumulate în instrumente, metodologii și foi de parcurs pe care alte porturi le pot utiliza, iar extinderea soluțiilor testate depinde în continuare de investiții, autorizare, racordarea la rețele, achiziții și condițiile fiecărui port.

Cele două proiecte au fost lansate în cadrul programului Horizon 2020 pentru a muta soluțiile de decarbonizare din faza de cercetare către testarea în operațiuni portuare reale. Domeniile au inclus alimentarea cu energie mai curată, combustibili alternativi, electrificarea echipamentelor, infrastructură, logistică și soluții digitale care pot reduce consumul și mișcările inutile.

PIONEERS a funcționat cu Antwerp-Bruges drept port coordonator și cu Barcelona, Venlo și Constanța ca porturi partenere. Cele 19 demonstrații au fost concepute nu numai pentru a testa tehnologii în porturile respective, ci și pentru a înțelege condițiile necesare replicării lor în alte locații.

Instrumentul central rezultat este Green Port Master Plan Handbook Explorer. Metodologia începe cu evaluarea amprentei actuale a portului, trece prin stabilirea unei viziuni pentru 2050 și analiza presiunilor externe, apoi leagă soluțiile disponibile de o foaie de parcurs de implementare.

Această structură încearcă să răspundă unei probleme recurente în finanțarea inovației. Un proiect demonstrativ poate arăta că o tehnologie funcționează într-un port, dar replicarea ei depinde de infrastructura electrică disponibilă, regulile locale, traficul portuar, disponibilitatea combustibililor, costul echipamentelor și capacitatea beneficiarului de a finanța extinderea.

MAGPIE a urmărit aceeași logică prin 14 soluții testate în jurul portului Rotterdam și al partenerilor HAROPA PORT, Sines și DeltaPort. Printre temele comune s-au aflat electrificarea, combustibilii alternativi, integrarea energiei regenerabile și instrumentele digitale pentru transport și operațiuni portuare.

În etapa finală, accentul se mută dinspre numărul de demonstrații către posibilitatea de transfer. Instrumentele sunt puse la dispoziția porturilor care nu au făcut parte din consorții, astfel încât acestea să poată evalua unde se află, ce soluții sunt relevante și ce bariere trebuie eliminate înaintea investiției.

Pentru Constanța, participarea este importantă deoarece conectează unul dintre cele mai mari porturi de la Marea Neagră cu o rețea europeană de testare și schimb de soluții. Sursele publicate la închiderea proiectelor nu permit însă atribuirea unei reduceri agregate și verificate de emisii Portului Constanța, astfel încât rezultatul nu trebuie prezentat ca și cum obiectivul de decarbonizare ar fi fost deja atins.

Conferința finală a avut loc la Rotterdam, iar proiectele se apropie de finalizarea contractuală la sfârșitul lunii septembrie. De aici înainte, efectul lor va depinde mai puțin de numărul soluțiilor testate și mai mult de câte dintre acestea sunt preluate, finanțate și implementate la scară de porturile europene.