Prevenirea violenței împotriva femeilor rămâne veriga slabă a răspunsului european

Țările europene au îmbunătățit legislația și serviciile destinate combaterii violenței împotriva femeilor, însă prevenirea violenței înainte ca aceasta să se producă rămâne una dintre cele mai slabe componente ale politicilor naționale, potrivit celui de-al șaptelea raport general al GREVIO. Grupul de experți al Consiliului Europei avertizează că prevenirea eficientă presupune intervenții pe termen lung, finanțare stabilă și evaluarea rezultatelor, nu campanii izolate de sensibilizare.

GREVIO arată că progresele cele mai clare au fost înregistrate în legislație, servicii și cooperarea dintre instituții. Mai multe state care aplică Convenția de la Istanbul au introdus sau consolidat infracțiuni privind violența psihologică, au trecut spre definiții ale violului bazate pe lipsa consimțământului și au întărit răspunsul juridic la violența exercitată de parteneri. Grupul de experți constată și dezvoltarea serviciilor specializate pentru victime și o recunoaștere tot mai largă a violenței împotriva femeilor drept încălcare a drepturilor omului.

Aceste progrese nu sunt însă însoțite în aceeași măsură de politici care să reducă probabilitatea apariției violenței. GREVIO definește prevenirea primară drept ansamblul intervențiilor care încearcă să schimbe atitudinile, stereotipurile, comportamentele și relațiile inegale de putere care creează condițiile pentru violență. Raportul consideră că această zonă a primit mai puțină atenție decât legislația, intervenția după producerea abuzului sau serviciile destinate victimelor.

Campaniile de informare sunt considerate utile, dar insuficiente atunci când sunt folosite singure. GREVIO cere programe susținute pe termen lung în școli, la locurile de muncă, în comunități, în mass-media și în spațiul digital. Aceste intervenții ar trebui să se bazeze pe dovezi și să urmărească dacă modifică efectiv atitudinile și comportamentele care pot favoriza violența.

Raportul identifică o confuzie persistentă între prevenirea primară, intervenția timpurie și răspunsul după producerea violenței. În aceste condiții, fondurile destinate în mod specific prevenirii sunt greu de separat de bugetele generale pentru combaterea violenței domestice sau sprijinirea victimelor. GREVIO constată și că unele programe sunt aplicate fără evaluări suficient de riguroase pentru a determina dacă produc rezultate durabile.

Finanțarea reprezintă o problemă separată. Organizațiile pentru drepturile femeilor, care desfășoară o parte importantă din activitatea de prevenire, continuă în mai multe state să depindă de finanțări pe termen scurt și nesigure. Raportul avertizează că lipsa continuității poate împiedica dezvoltarea unor programe care necesită ani pentru a influența norme sociale, comportamente și relații de putere.

GREVIO observă și că prevenirea este adesea concentrată asupra violenței domestice, în timp ce Convenția de la Istanbul acoperă un spectru mai larg de forme de violență împotriva femeilor. Abordarea preventivă ar trebui să includă violența sexuală, hărțuirea, mutilarea genitală feminină, căsătoria forțată, urmărirea repetată și formele de violență care apar sau se amplifică prin intermediul tehnologiei.

Raportul prezintă în același timp exemple considerate promițătoare. Printre acestea se află programe școlare împotriva stereotipurilor de gen și pentru relații sănătoase, inițiative care implică bărbați și băieți în activități de prevenire, proiecte comunitare și forme de autoapărare feministă dezvoltate pe baza dovezilor. Belgia, Țările de Jos, Serbia și Regatul Unit sunt menționate pentru inițiative care implică bărbați și băieți, iar Portugalia pentru finanțări dedicate organizațiilor care lucrează în prevenirea mutilării genitale feminine.

Un alt domeniu asupra căruia GREVIO atrage atenția este violența facilitată de tehnologie. Grupul de experți observă apariția repetată, în diferite țări și contexte sociale, a formelor de abuz bazate pe imagini, hărțuire și alte forme de violență digitală. Raportul menționează și comportamente sexuale nocive în rândul tinerilor, inclusiv strangularea, precum și legături observate în unele contexte între aceste comportamente și expunerea timpurie la pornografie violentă.

GREVIO nu prezintă aceste constatări drept o măsurare statistică a tuturor incidentelor produse în Europa. Raportul sintetizează tipare identificate în activitatea de monitorizare a aplicării Convenției de la Istanbul în diferite sisteme juridice și contexte sociale. Concluzia grupului este că reapariția acelorași probleme în mai multe evaluări justifică tratarea lor drept tendințe care necesită un răspuns preventiv mai sistematic.

În cursul anului 2025, GREVIO a publicat evaluarea de referință pentru Regatul Unit și șapte rapoarte în cadrul primei runde de evaluare tematică pentru alte părți la Convenția de la Istanbul. Experții au efectuat nouă vizite de evaluare și au început și evaluarea de referință a Uniunii Europene, care a devenit parte la Convenția de la Istanbul în 2023.

România este parte la Convenția de la Istanbul din 2016 și se află separat în prima rundă de evaluare tematică. Un raport publicat de GREVIO în septembrie 2026 a constatat progrese legislative și de politică publică, inclusiv extinderea ordinelor de protecție și a locurilor din adăposturi, dar a solicitat finanțare mai stabilă, servicii specializate mai extinse și un sistem armonizat de colectare a datelor. Această evaluare a României este un document distinct și nu face parte din constatările pentru anul 2025 prezentate în raportul general.