Cantitatea de lapte de vacă colectată de procesatorii din România a scăzut cu 11,6% în ianuarie–august 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, cea mai mare reducere raportată în Uniunea Europeană, potrivit datelor Comisiei Europene actualizate la 26 octombrie. Evoluția contrastează cu avansul de 3% al colectării la nivelul UE și cu majorarea producției europene de unt și lapte praf degresat.
Pe scurt
-
În ianuarie–august 2026, procesatorii din România au colectat cu 11,6% mai puțin lapte de vacă decât în aceeași perioadă din 2025, în timp ce colectarea în UE a crescut cu 3%. Indicatorul privește livrările către procesatori, nu întreaga producție de lapte a fermelor.
-
România a avut cea mai mare scădere raportată, urmată de Estonia (−11%) și Letonia (−3%). La polul opus, colectarea a crescut cu 7,5% în Slovacia, cu 6,6% în Austria și cu 6% în Germania și Slovenia.
-
Producția UE a crescut cu 9% la laptele praf degresat, cu 7,7% la unt, cu 5,1% la produsele fermentate și cu 3,6% la brânzeturi. Laptele de consum a avansat cu 1,1%, iar smântâna cu 0,1%.
-
Producția a scăzut cu 3,7% la laptele concentrat și cu 4,4% la categoria prezentată de Observatorul pieței laptelui drept lapte praf integral. În august, colectarea laptelui în UE a fost cu 0,6% peste nivelul din august 2025.
-
Pentru întregul an 2026, Comisia estimează o creștere de 1,8% a producției de lapte și de 3% a exporturilor de brânzeturi, dar o reducere de 3,1% a producției de lapte praf integral. Acestea sunt prognoze, distincte de rezultatele înregistrate în primele opt luni.
Datele Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene, DG AGRI, plasează România la 14,6 puncte procentuale sub ritmul de variație al colectării în ansamblul Uniunii. Diferența compară evoluțiile procentuale, fără a exprima o cantitate de lapte pierdută sau risipită.
Colectarea măsoară laptele preluat de unitățile de procesare. Scăderea acestui indicator nu poate fi transpusă automat într-o reducere identică a întregii producții din ferme, care include și laptele utilizat sau valorificat prin alte canale. De asemenea, seriile publicate nu stabilesc cauzele declinului din România și nici efectul său asupra prețurilor plătite fermierilor ori de consumatori.
În aceeași perioadă, Estonia a înregistrat o reducere de 11%, iar Letonia de 3%. Slovacia a avut cel mai mare avans raportat, de 7,5%, urmată de Austria, cu 6,6%, în timp ce Germania și Slovenia au crescut cu câte 6%. Harta comparativă DG AGRI nu include Luxemburg, din motive de confidențialitate.
Creșterea europeană a fost susținută și de alți mari producători: colectarea a avansat cu 4% în Țările de Jos, cu 3,8% în Italia, cu 2,7% în Polonia și cu 1,9% în Franța. În august, ultima lună acoperită de actualizare, cantitatea colectată în UE a depășit cu 0,6% nivelul din august 2025, un ritm mai redus decât avansul cumulat de 3% din primele opt luni.
Mai mult lapte colectat la nivelul Uniunii a coincis cu o creștere a producției în majoritatea categoriilor de lactate urmărite de Comisie. Cele mai mari avansuri au fost înregistrate la laptele praf degresat, cu 9%, și la unt, cu 7,7%. Produsele fermentate au crescut cu 5,1%, iar brânzeturile cu 3,6%.
Evoluția a fost mai modestă pentru laptele de consum, cu o creștere de 1,1%, și pentru smântână, cu 0,1%. În schimb, producția de lapte concentrat a scăzut cu 3,7%, iar categoria rezumată în newsletter sub denumirea de lapte praf integral a coborât cu 4,4%. În graficul detaliat, acest ultim agregat include și smântâna praf și laptele praf parțial degresat.
Toate aceste variații ale producției compară ianuarie–august 2026 cu aceeași perioadă din 2025. Ele descriu volumele fabricate, nu evoluția directă a consumului sau a prețurilor la raft. Exporturile, importurile și modificarea stocurilor pot face ca producția și consumul să urmeze traiectorii diferite.
Perspectiva agricolă de toamnă a Comisiei oferă un cadru separat pentru întregul an. Instituția estimează că producția de lapte a UE va crește cu 1,8% în 2026, într-un context în care căldura, seceta și presiunile asupra furajelor și apei pot afecta activitatea fermelor, iar costurile de producție pot reduce marjele.
Comisia anticipează, de asemenea, o creștere de aproximativ 3% a exporturilor europene de brânzeturi, în timp ce producția de lapte praf integral ar urma să scadă cu 3,1% pe ansamblul anului. Aceste estimări nu înlocuiesc rezultatele din primele opt luni și nu pot fi folosite drept explicație a scăderii colectării din România.
Actualizarea din octombrie arată astfel o divergență clară: oferta de lapte către procesatorii din UE a crescut în ansamblu, însă România a înregistrat un recul accentuat. Datele confirmă diferența de evoluție, fără a permite atribuirea ei unei singure cauze.
