Raportorii Parlamentului cer o evaluare inițială de 10 ani pentru microorganismele modificate genetic înainte ca autorizațiile să poată deveni nelimitate

Raportorii Parlamentului European vor ca microorganismele modificate genetic să nu primească de la prima autorizare dreptul nelimitat de a rămâne pe piață și propun o perioadă inițială obligatorie de zece ani înainte ca valabilitatea autorizației să poată deveni nelimitată la prima reînnoire. Modificările pregătite de comisiile ENVI și SANT pentru legislația care însoțește European Biotech Act păstrează evaluarea riscului de mediu pentru toate GMM-urile și întăresc monitorizarea după autorizare, într-o dezbatere în care nevoia de accelerare a biotehnologiei europene se confruntă cu preocupările privind eliberarea în mediu a unor microorganisme capabile să se reproducă rapid.

Propunerea face parte din adaptarea legislației europene la dezvoltarea rapidă a biotehnologiei și însoțește European Biotech Act. Microorganismele modificate genetic pot fi utilizate în domenii foarte diferite, inclusiv agricultură, producție industrială și bioremediere, unde bacterii, drojdii sau alte microorganisme pot fi modificate pentru a realiza anumite funcții.

Comisia consideră că actualele proceduri nu sunt suficient adaptate vitezei cu care evoluează tehnologia și vrea un cadru specific care să permită soluțiilor bio-based să ajungă mai repede pe piață, menținând în același timp standardele de siguranță ale legislației europene privind organismele modificate genetic.

Co-raportoarea ENVI Marta Temido susține obiectivul adaptării legislației, dar propune o serie de garanții suplimentare. Prima privește chiar modul în care este descrisă categoria care ar urma să beneficieze de proceduri simplificate.

Termenul propus de Comisie, „low-risk GMMs”, ar deveni „low-risk profile GMMs”. Diferența urmărește să transmită că încadrarea într-o categorie cu risc redus este rezultatul unei evaluări și nu o afirmație potrivit căreia microorganismul ar fi lipsit de risc.

Raportorii vor ca procedurile simplificate să rămână legate de evaluarea de mediu prevăzută de legislația existentă. Statutul de qualified presumption of safety ar trebui să fie tratat drept o indicație științifică preliminară privind un risc redus, stabilită în funcție de identitatea taxonomică și alte caracteristici, nu drept o derogare automată de la demonstrarea siguranței.

Una dintre cele mai importante diferențe față de abordarea inițială a Comisiei privește durata autorizației. Temido a spus că raportorii resping posibilitatea acordării unei valabilități nelimitate încă de la prima autorizare.

În schimb, propun o perioadă obligatorie de zece ani. Abia la prima reînnoire, după experiența acumulată și datele disponibile, autorizația ar putea deveni nelimitată.

Monitorizarea este al doilea punct major. În timp ce propunerea Comisiei permitea renunțarea la anumite obligații de monitorizare în cadrul unor proceduri simplificate, raportorii vor o formă mai puternică de supraveghere după introducerea pe piață.

Ei propun și cerințe mai clare pentru metodele prin care microorganismele pot fi identificate și cuantificate. European Union Reference Laboratory, asistat de European Network of GMO Laboratories, ar urma să elaboreze orientări privind performanțele minime ale metodelor analitice.

O altă dispută privește puterea Comisiei de a adapta ulterior criteriile prin acte delegate. Raportorii vor ca orice modificare să fie însoțită de un raport cuprinzător și de o revizuire a literaturii științifice și cer ca asemenea acte să nu poată extinde pur și simplu domeniul categoriei „low-risk profile”.

Ei propun și o evaluare periodică a întregului sistem. Comisia ar trebui să prezinte un raport la cinci ani după începerea aplicării noilor reguli și ulterior la fiecare cinci ani.

Comisia Europeană a contestat însă unele dintre limitările propuse. Reprezentantul executivului european a insistat că propunerea sa nu elimină evaluarea riscurilor: toate GMM-urile ar urma să fie supuse evaluării de mediu și autorizării.

Diferența privește procedura folosită după identificarea unui profil de risc mai redus. Comisia consideră că datele deja existente pentru anumite microorganisme pot justifica o procedură accelerată fără repetarea integrală a tuturor etapelor aplicabile altor categorii.

Executivul european a avertizat că eliminarea împuternicirii prin care procedurile pentru GMM-urile cu risc redus pot fi adaptate ar putea însemna că acestea trebuie să treacă prin exact aceeași procedură ca toate celelalte microorganisme.

În viziunea Comisiei, aceasta ar elimina unul dintre obiectivele centrale ale reformei: crearea unui traseu mai rapid pentru tehnologii a căror siguranță este mai bine caracterizată.

Dezbaterea din Parlament a arătat însă diferențe politice considerabile asupra punctului în care simplificarea devine un risc.

Renew susține o legislație bazată pe știință și principiul precauției, dar consideră că procedurile trebuie accelerate. Reprezentantul grupului a avertizat că dezvoltarea GMM-urilor avansează rapid și că un sistem european incapabil să se adapteze poate lăsa cercetarea și industria în urma competitorilor din alte regiuni.

Argumentul competitivității a apărut și în alte intervenții: reducerea birocrației este prezentată drept necesară pentru ca cercetarea și investițiile să nu migreze către Statele Unite sau China.

ECR a susținut de asemenea un cadru proporțional și bazat pe risc. Eurodeputatul Aurelijus Veryga a argumentat că obiectivul nu poate fi eliminarea completă a oricărui risc, deoarece un asemenea standard ar putea elimina și inovarea, dar a cerut monitorizare suficientă pentru identificarea efectelor cumulative sau pe termen lung.

Verzii au adoptat o poziție mult mai precaută. Martin Häusling a contestat ideea că actuala bază științifică permite relaxarea procedurilor pentru microorganisme care urmează să fie eliberate în mediu.

El a atras atenția asupra diferenței dintre microorganisme și plante: microorganismele se pot reproduce în ore sau zile, ceea ce poate accelera răspândirea după eliberare și poate face efectele ecologice dificil de controlat dacă apar probleme neanticipate.

În intervenția sa, Häusling a descris abordarea drept un „game of roulette” dacă eliberarea are loc înainte ca interacțiunile cu microorganismele naturale și ecosistemele să fie suficient înțelese.

The Left a mers și mai departe, calificând eliberarea microorganismelor create în laborator drept un potențial „biological time bomb” și cerând respingerea acestei părți a propunerii. Grupul invocă riscuri pentru microbiom, funcțiile ecosistemelor și reziliența la stres climatic.

Aceste formulări reprezintă poziții politice ale grupurilor și nu concluzii ale unei evaluări științifice europene privind toate GMM-urile.

S&D și raportorii încearcă să mențină o poziție intermediară: actualizarea legislației și posibilitatea unor proceduri adaptate tehnologiei, dar cu principiul precauției, evaluarea de mediu, monitorizarea și o etapă inițială de zece ani înaintea unei eventuale autorizări nelimitate.

Temido a respins caracterizarea potrivit căreia dosarul ar reprezenta în mod necesar o dereglementare. În interpretarea sa, obiectivul este crearea unei reglementări specifice pentru GMM-uri, adaptată particularităților acestora, în locul aplicării mecanice a unor norme concepute pentru alte tipuri de organisme modificate genetic.

Comisia susține aceeași distincție, dar dorește mai multă flexibilitate procedurală decât prevăd amendamentele raportorilor.

Diferența dintre cele două poziții va fi una dintre problemele importante ale negocierii: cât de mult poate fi simplificată autorizarea pentru microorganisme cu un profil de risc considerat redus fără reducerea nivelului de verificare necesar înainte și după eliberarea în mediu.

Dosarul se află încă în Parlament. Raportul comun prezentat de Adam Jarubas și Marta Temido conține 62 de amendamente la propunerea Comisiei, iar grupurile politice au primit termen până la 3 septembrie, ora 11:00, pentru depunerea unor amendamente suplimentare.

Prin urmare, perioada inițială de zece ani, noua denumire „low-risk profile GMMs” și celelalte garanții nu sunt încă cerințe adoptate de UE. Ele reprezintă poziția propusă de co-raportori înaintea negocierii între grupurile politice și a etapelor legislative ulterioare.

Microorganismele modificate genetic sunt unul dintre domeniile pentru care Comisia încearcă să adapteze regulile europene la dezvoltarea biotehnologiei. Potențialele utilizări includ agricultura, procesele industriale și bioremedierea mediului.

Propunerea legislativă este legată de European Biotech Act și urmărește crearea unui cadru mai adaptat GMM-urilor decât legislația generală concepută pentru organisme modificate genetic.

Dezbaterea din SANT și ENVI arată că există susținere largă pentru actualizarea regulilor, dar diferențe importante privind viteza autorizării, monitorizarea, rolul Comisiei și nivelul de precauție necesar pentru microorganismele care pot ajunge în mediu.