Raportorul Parlamentului European spune că minorii sub 13 ani nu ar trebui să folosească singuri rețelele sociale

Copiii sub 13 ani nu ar trebui să poată folosi singuri rețelele sociale, însă Uniunea Europeană nu ar trebui să stabilească un prag final înainte de concluziile experților, a declarat Sandro Ruotolo, raportorul Parlamentului European pentru impactul mediului online asupra tinerilor. El susține un sistem în care accesul crește treptat odată cu vârsta și în care platformele trebuie să dovedească faptul că produsele lor sunt sigure pentru minori.

Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European a aprobat cu 70 de voturi pentru, trei împotrivă și patru abțineri raportul privind efectele rețelelor sociale și ale mediului online asupra copiilor și tinerilor.

Documentul cere mai multe măsuri pentru protecția minorilor, dar nu stabilește direct o interdicție și nu modifică legislația europeană. Raportul urmează să fie votat de întregul Parlament în septembrie.

În conferința de presă organizată după vot, Sandro Ruotolo a concentrat explicațiile asupra uneia dintre cele mai sensibile întrebări: de la ce vârstă ar trebui să poată un copil să folosească singur rețelele sociale.

Poziția sa este că minorii sub 13 ani nu ar trebui să aibă acces autonom. Pentru vârstele mai mici, utilizarea serviciilor online ar trebui să se facă sub supravegherea adulților și într-un interval limitat.

Ruotolo a invocat recomandările unui grup special de experți, care propune evitarea expunerii la ecrane pentru copiii de până la trei ani, acces supravegheat între trei și 12 ani și o autonomie care crește treptat între 13 și 18 ani.

Aceste recomandări nu sunt încă reguli europene. Ele oferă însă baza pentru discuția despre o vârstă digitală minimă și despre modul în care accesul la platforme ar putea fi diferențiat în funcție de dezvoltarea copilului.

Raportorul nu a susținut stabilirea imediată a unui prag unic de 15 sau 16 ani. El a amintit că drepturile și responsabilitățile acordate adolescenților diferă între state: în unele țări pot vota de la 16 ani, iar în altele au alte forme de răspundere civilă.

Din acest motiv, Ruotolo spune că decizia trebuie construită pe expertiză medicală, psihologică și educațională, nu numai pe alegerea politică a unei cifre.

El a respins și ideea unei interdicții generale până la 18 ani. Problema nu este doar stabilirea unui prag, ci definirea unei forme de acces adaptate vârstei și nivelului de autonomie al minorului.

Comisia Europeană pregătește o inițiativă pentru perioada de după vacanța de vară. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat că aceasta va aborda restricțiile de vârstă și accesul progresiv al copiilor la serviciile online.

Ruotolo a spus că Parlamentul va analiza propunerea înainte de a susține o limită finală. El consideră însă că există deja o convergență politică largă asupra nevoii de a proteja copiii mai mici de accesul nesupravegheat.

Una dintre cererile sale principale este armonizarea regulilor. În prezent, unele state susțin interdicții ferme, iar altele pun accentul pe educația media și pe responsabilitatea familiei.

Franța a discutat limitarea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Estonia a susținut mai mult dezvoltarea competențelor media decât interdicțiile generale.

Ruotolo spune că alegerea europeană nu trebuie redusă la opoziția dintre interdicție și educație. Restricțiile, educația media și responsabilitatea platformelor pot fi folosite împreună și adaptate vârstei.

El a avertizat că diferențele naționale sunt greu de aplicat într-un spațiu digital fără frontiere. Un copil poate folosi aceeași platformă în condiții diferite în funcție de statul în care locuiește, deși serviciul este identic.

O vârstă digitală comună ar necesita un sistem de verificare a vârstei. Raportorul cere ca acesta să fie eficient, dar să respecte viața privată și să nu oblige utilizatorii să ofere platformelor mai multe informații decât este necesar.

Simpla introducere a unei date de naștere nu este considerată suficientă, deoarece poate fi ușor ocolită. În același timp, verificarea nu ar trebui să ducă la construirea unor baze de date care permit identificarea și urmărirea copiilor.

Ruotolo a insistat că protecția nu se oprește la momentul deschiderii contului. Chiar și un adolescent care are dreptul de a folosi o rețea socială poate fi expus unor mecanisme concepute pentru a prelungi timpul petrecut pe platformă.

Printre acestea se află derularea infinită, redarea automată, notificările personalizate și sistemele de recomandare care selectează conținutul în funcție de comportamentul utilizatorului.

Aceste funcții pot transforma atenția într-o sursă de venit. Cu cât utilizatorul rămâne mai mult online, cu atât platforma poate afișa mai multă publicitate și poate colecta mai multe date despre preferințele sale.

„Designul platformelor nu poate fi considerat neutru. În spatele fiecărui algoritm există o alegere și o responsabilitate”, a spus Ruotolo.

El consideră că măsurile de control parental nu rezolvă singure această problemă. Un părinte poate limita timpul de utilizare, dar nu poate modifica sistemul care selectează conținutul, trimite notificări și încurajează revenirea repetată.

Raportorul a cerut o schimbare a responsabilității. Familiile nu ar trebui să fie obligate să demonstreze că un serviciu îi poate face rău copilului după producerea efectelor.

Platforma ar trebui să demonstreze din faza de proiectare că serviciul este sigur, adecvat vârstei și lipsit de mecanisme care exploatează vulnerabilitatea minorilor.

„Prea mult timp le-am cerut copiilor să se adapteze platformelor. Acum le cerem platformelor să se gândească la copii atunci când își proiectează serviciile”, a spus Ruotolo.

El a cerut ca regulile să se aplice în mod comparabil marilor servicii, indiferent dacă este vorba despre Meta, TikTok sau alte platforme. Protecția nu ar trebui să depindă de măsurile voluntare alese de fiecare companie.

Raportorul a discutat și efectele asupra sănătății mintale, dependența, hărțuirea online și expunerea la conținut manipulator. Copiii au mai puține posibilități decât adulții să recunoască problema și să caute singuri ajutor specializat.

El a spus că aproximativ unul din doi copii europeni are deja un cont de Instagram la vârsta de 12 ani. Cifra a fost prezentată ca argument pentru adoptarea rapidă a unei abordări comune.

Raportul cere și sprijin pentru părinți și școli, educație media și resurse pentru aplicarea regulilor. Ruotolo a avertizat că obligațiile pot rămâne fără efect dacă autoritățile nu au personalul și instrumentele necesare pentru a verifica platformele.

Votul comisiei parlamentare nu schimbă deocamdată condițiile de utilizare a rețelelor sociale. Plenul Parlamentului va decide în septembrie dacă susține poziția, iar eventualele reguli obligatorii vor necesita ulterior o propunere legislativă și acordul statelor membre.