Renew Europe cere accelerarea euro digital și mutarea unei părți mai mari a infrastructurii financiare sub control european

Renew Europe cere Uniunii Europene să accelereze pregătirea euro digital, să sprijine dezvoltarea infrastructurii financiare europene și să reducă dependența băncilor și companiilor de sisteme controlate din afara Uniunii. Grupul politic din Parlamentul European propune, printre altele, extinderea plăților în euro către parteneri internaționali, stimulente pentru utilizarea furnizorilor din UE și revizuirea unor reguli care ar putea orienta capitalul european către active și piețe din țări terțe.

Renew Europe identifică plățile cu cardul, agențiile de rating, serviciile de mesagerie financiară, agregatorii de date de piață și furnizorii de servicii cloud printre zonele în care sistemul financiar european depinde de companii sau infrastructuri din afara Uniunii. Grupul susține că accesul la asemenea servicii ar putea fi restricționat sau condiționat în timpul unor tensiuni geopolitice și că sancțiunile extraterritoriale pot obliga firmele europene să respecte decizii luate în alte jurisdicții.

Una dintre principalele solicitări privește euro digital. Renew Europe cere accelerarea procesului legislativ și a pregătirilor tehnice, astfel încât acesta să poată deveni un mijloc de plată disponibil consumatorilor și companiilor. Euro digital nu a fost încă emis, iar Banca Centrală Europeană precizează că va decide asupra unei eventuale emisiuni numai după adoptarea legislației europene. Eurosistemul urmărește să fie pregătit pentru o posibilă primă emisiune în 2029, cu condiția ca regulamentul necesar să fie adoptat în 2026.

Grupul cere și consolidarea soluțiilor europene pentru mesageria financiară, compensarea și decontarea tranzacțiilor. Documentul nu propune izolarea sistemului european de rețelele internaționale, ci dezvoltarea unor servicii publice și private interoperabile, care să permită continuarea tranzacțiilor și în cazul apariției unor restricții externe.

Zona unică de plăți în euro, cunoscută drept SEPA, ar trebui extinsă către parteneri comerciali considerați strategici. Renew Europe susține că o acoperire geografică mai mare ar permite efectuarea mai multor tranzacții internaționale în euro și ar putea crește utilizarea monedei europene în afara Uniunii. Grupul solicită totodată prelungirea orelor de funcționare ale infrastructurii TARGET, prin care băncile centrale și instituțiile financiare efectuează plăți și decontări în moneda unică.

Pentru operațiunile de compensare a instrumentelor financiare, documentul cere aplicarea Regulamentului european privind infrastructura pieței, cunoscut drept EMIR, într-un mod care să încurajeze desfășurarea unei părți mai mari a activităților în interiorul UE. Renew Europe propune și eliminarea raportărilor duplicate care măresc costurile administrative ale instituțiilor de compensare, fără să solicite reducerea cerințelor necesare pentru controlul riscurilor.

Instituțiile financiare ar putea fi încurajate să folosească furnizori și infrastructuri din UE printr-un tratament care să ia în calcul riscurile geopolitice. Documentul nu definește stimulentele și nici criteriile juridice prin care ar fi diferențiați furnizorii europeni de cei externi. Orice asemenea măsură ar trebui introdusă prin legislația relevantă și compatibilizată cu normele privind concurența, achizițiile și comerțul internațional.

Renew Europe cere și o analiză a regulilor prudențiale aplicate activelor deținute de bănci și alte instituții. Grupul vrea să se verifice dacă actualul tratament al instrumentelor de datorie creează stimulente structurale pentru plasarea capitalului european în active sigure din afara UE, în locul unor alternative europene. Documentul nu propune reclasificarea imediată a datoriilor și nu stabilește ce active ar urma să primească un tratament diferit.

O altă propunere vizează monedele stabile denominate în euro, active digitale concepute pentru a menține o valoare stabilă în raport cu moneda unică. Renew Europe le prezintă drept o completare a formelor existente de bani publici și privați și cere condiții care să permită dezvoltarea lor în Europa. Documentul nu le echivalează cu euro digital, care ar fi emis de banca centrală, și nu propune renunțarea la supravegherea prudențială sau la normele europene aplicabile criptoactivelor.

Grupul cere în paralel un plan european pentru infrastructura fintech, destinat companiilor din UE care dezvoltă servicii financiare digitale. Obiectivul declarat este ca firmele europene să poată crește și să concureze pe piața internațională, în loc ca Uniunea să se limiteze la reglementarea serviciilor dezvoltate în alte jurisdicții.

Al doilea pilon al documentului este integrarea piețelor de capital. Renew Europe susține un cadru unic de supraveghere la nivelul UE, apropierea regimurilor naționale de insolvență, dezvoltarea securitizării, simplificarea listării companiilor și extinderea fondurilor de capital de risc și de investiții private. Grupul cere și reforme ale pensiilor care să permită orientarea unei părți mai mari a economiilor pe termen lung către investiții.

Documentul propune un al 28-lea regim juridic, opțional față de sistemele naționale, prin care companiile ar putea utiliza un set comun de formalități atunci când operează în mai multe state membre. Renew Europe susține că un asemenea cadru ar reduce costurile provocate de diferențele administrative, însă nu prezintă un text legislativ și nu precizează domeniile exacte care ar fi acoperite.

Solicitările se suprapun parțial cu Uniunea economiilor și investițiilor, strategia prin care Comisia urmărește să conecteze economiile gospodăriilor cu investițiile productive și să reducă fragmentarea piețelor financiare. Comisia estimează că Europa are nevoie de investiții suplimentare de 750–800 de miliarde de euro anual până în 2030 pentru obiective precum tranziția energetică, tehnologia și competitivitatea, la care se adaugă necesitățile mai mari din apărare.

Poziția Renew Europe a fost publicată la 22 iulie 2026 și descrie dependențele financiare externe drept o vulnerabilitate pentru piața internă și capacitatea UE de a acționa în perioade de criză. Grupul nu a prezentat un calendar comun pentru aplicarea propunerilor. Euro digital depinde de finalizarea procesului legislativ, iar măsurile privind piețele de capital, infrastructura financiară, regulile prudențiale și monedele stabile ar trebui dezvoltate separat de Comisie, Parlament, Consiliu, Banca Centrală Europeană sau autoritățile de supraveghere, în funcție de competența fiecăruia.